Obezităţiişi sedentarismului, considerate ca fiind bolile secolului 21,
se poate alătura şi stresul, afecţiune din ce în ce mai des întâlnită.
„Boala lumii moderne” – aşa cum mai este denumit stresul, poate duce
şila apariţia altor probleme de sănătate.
Poate da dureri de cap
Stresul cronic influenţează într-o mare măsură sistemul imunitar. Explicaţia?După o perioada îndelungată de stres, secreţia crescută de cortizol (hormonul stresului) duce la scăderea imunităţii, care este principala „linie de apărare” a organismului. Nivelul crescut de cortizol poate cauza schimbări şi la nivel vascular, ceea ce poate duce la apariţia durerilor de cap.
Migrenele se pot intensifica în special atunci când persoana care suferă de stres se enervează, ca urmare a tensionării muşchilor faciali şi a celor de la nivelul gâtului. Stările de oboseală, care se resimt chiar şi după o un somn bun, sunt o altă problemă care poate fi cauzată de stresul cronic. Deşi nu există niciun test care să poată măsura nivelul de oboseală, studiile recente au arătat că aproape o treime din populaţie suferă de această problemă.
Cu digestia la control!
Şi problemele digestive se pot alătura celorlalte afecţiuni care pot fi cauzate de stresul cronic, fie se pot agrava dacă ele sunt deja diagnosticate. Hormonii produşi de glandele suprarenale, precum adrenalina sau cortizolul, duc la apariţia schimbărilor în sistemul digestiv (senzaţia de greaţă, de arsură la stomac, lipsa poftei de mâncare şi dureri abdominale).
Ulcerul de stres, aşa cum îl numesc medicii, şi sindromul colonului iritabil sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de stresul prelungit. În unele cazuri, starea de stres şi de tensiune din timpul zilei se poate prelungi şi pe timpul nopţii, ceea ce duce la apariţia insomniei. De regulă, tulburările de somn trec după ce perioada stresantă s-a sfârşit. Dacă ea se prelungeşte, pot apărea perturbări grave de somn.
Viaţa sexuală, „victimă”colaterală
Stresul cronic nu afectează doar sănătatea fizică, ci şi relaţia cu partenerul de viaţă. În momentele tensionante, atitudinea faţă de cei din jur, respectiv faţă de partenerul de viaţă, nu este tocmai una plăcută... În ultima vreme, stresul, în special cel de durată, este considerat ca fiind „vinovat”când vine vorba de problemele de fertilitate atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Stresul poate avea un impact negativ nu doar asupra libidoului, ci și a fertilității. Astfel, acționează asupra glandei pituitare, care la rândul său controlează creşterea şi eliberarea de ovule. Astfel, dacă ovarele nu funcţionează perfect, ciclul menstrual este afectat, ceea ce poate îngreuna apariţia unei sarcini.
Ce alte boli mai poate cauza stresul cronic?
- studiile realizate de cercetătorii americani în 2012 au arătat că stresul prelungit poate duce la declanşarea producţiei şi acumulării de proteine insolubile, care sunt asociate cu boala Alzheimer.
- persoanele care suferă de stres prelungit au şi un nivel mai redus de TSH (indice al funcţionării glandei tiroide), ceea ce poate face ca funcţiile glandei să fie afectate. În acest caz, riscul de apariţie a bolilor tiroidiene, care se pot manifesta prin hipo- sau hipertiroidism, este unul mai mare.
- afecţiunile pielii, printre care eczemele sau psoriazisul, sunt şi ele des întâlnite la persoanele care suferă de stres cronic. Dermatologii susţin că în perioadele mai stresante, persoanele care suferă de acnee au erupţii mai intense ale pielii;
- dacă nu este „ţinut sub control”stresul cronic se poate transforma în depresie, asociată, în unele cazuri cu stări de anxietate, atacuri de panică sau chiar delir.
Bolile autoimune, efect al stresului
Stresul duce în timp la epuizarea mecanismelor interioare de echilibrare temporară, urmând ca persoana să prezinte simptomele diferitelor afecţiuni, fie că vorbim de planul psihic sau de cel fizic. Dacă stresul este neglijat, persoana se poate prezenta la medic direct cu dischinezie biliară sau chiar boala inflamatorie intestinală. O situaţie aparte o reprezintă bolile autoimune de tip poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic şi cele rezultate din scăderea imunităţii, cum ar fi infecţiile virale. Tratamentul începe după stabilirea diagnosticului şi poate fi o combinaţie de psihoterapie şi medicaţie psihotropă prescrisă de medicul psihiatru.
Poate da dureri de cap
Stresul cronic influenţează într-o mare măsură sistemul imunitar. Explicaţia?După o perioada îndelungată de stres, secreţia crescută de cortizol (hormonul stresului) duce la scăderea imunităţii, care este principala „linie de apărare” a organismului. Nivelul crescut de cortizol poate cauza schimbări şi la nivel vascular, ceea ce poate duce la apariţia durerilor de cap.
Migrenele se pot intensifica în special atunci când persoana care suferă de stres se enervează, ca urmare a tensionării muşchilor faciali şi a celor de la nivelul gâtului. Stările de oboseală, care se resimt chiar şi după o un somn bun, sunt o altă problemă care poate fi cauzată de stresul cronic. Deşi nu există niciun test care să poată măsura nivelul de oboseală, studiile recente au arătat că aproape o treime din populaţie suferă de această problemă.
Cu digestia la control!
Şi problemele digestive se pot alătura celorlalte afecţiuni care pot fi cauzate de stresul cronic, fie se pot agrava dacă ele sunt deja diagnosticate. Hormonii produşi de glandele suprarenale, precum adrenalina sau cortizolul, duc la apariţia schimbărilor în sistemul digestiv (senzaţia de greaţă, de arsură la stomac, lipsa poftei de mâncare şi dureri abdominale).
Ulcerul de stres, aşa cum îl numesc medicii, şi sindromul colonului iritabil sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de stresul prelungit. În unele cazuri, starea de stres şi de tensiune din timpul zilei se poate prelungi şi pe timpul nopţii, ceea ce duce la apariţia insomniei. De regulă, tulburările de somn trec după ce perioada stresantă s-a sfârşit. Dacă ea se prelungeşte, pot apărea perturbări grave de somn.
Viaţa sexuală, „victimă”colaterală
Stresul cronic nu afectează doar sănătatea fizică, ci şi relaţia cu partenerul de viaţă. În momentele tensionante, atitudinea faţă de cei din jur, respectiv faţă de partenerul de viaţă, nu este tocmai una plăcută... În ultima vreme, stresul, în special cel de durată, este considerat ca fiind „vinovat”când vine vorba de problemele de fertilitate atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Stresul poate avea un impact negativ nu doar asupra libidoului, ci și a fertilității. Astfel, acționează asupra glandei pituitare, care la rândul său controlează creşterea şi eliberarea de ovule. Astfel, dacă ovarele nu funcţionează perfect, ciclul menstrual este afectat, ceea ce poate îngreuna apariţia unei sarcini.
Ce alte boli mai poate cauza stresul cronic?
- studiile realizate de cercetătorii americani în 2012 au arătat că stresul prelungit poate duce la declanşarea producţiei şi acumulării de proteine insolubile, care sunt asociate cu boala Alzheimer.
- persoanele care suferă de stres prelungit au şi un nivel mai redus de TSH (indice al funcţionării glandei tiroide), ceea ce poate face ca funcţiile glandei să fie afectate. În acest caz, riscul de apariţie a bolilor tiroidiene, care se pot manifesta prin hipo- sau hipertiroidism, este unul mai mare.
- afecţiunile pielii, printre care eczemele sau psoriazisul, sunt şi ele des întâlnite la persoanele care suferă de stres cronic. Dermatologii susţin că în perioadele mai stresante, persoanele care suferă de acnee au erupţii mai intense ale pielii;
- dacă nu este „ţinut sub control”stresul cronic se poate transforma în depresie, asociată, în unele cazuri cu stări de anxietate, atacuri de panică sau chiar delir.
Bolile autoimune, efect al stresului
Stresul duce în timp la epuizarea mecanismelor interioare de echilibrare temporară, urmând ca persoana să prezinte simptomele diferitelor afecţiuni, fie că vorbim de planul psihic sau de cel fizic. Dacă stresul este neglijat, persoana se poate prezenta la medic direct cu dischinezie biliară sau chiar boala inflamatorie intestinală. O situaţie aparte o reprezintă bolile autoimune de tip poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic şi cele rezultate din scăderea imunităţii, cum ar fi infecţiile virale. Tratamentul începe după stabilirea diagnosticului şi poate fi o combinaţie de psihoterapie şi medicaţie psihotropă prescrisă de medicul psihiatru.
