Piramida gigantica descoperita pe Marte

Una dintre cele mai explicite imagini, care sugerează că în trecutul îndepărtat pe Marte a existat o civilizație extrem de avansată, a fost captată de rover-ul Curiosity și înfățișează o piramidă gigantică.

Imaginea este extrem de clară și se poate observa cum o structură megalitică, în formă piramidală, se găsește pe Marte. Chiar dacă lucrurile sunt mai mult decât certe, specialiștii NASA au catalogat piramida în rândul anomaliilor.

Rover-ul Curiosity a fotografiat piramida la începutul lunii mai, dar imaginea a fost făcută publică mult mai târziu, după ce a fost analizată minuțios de specialiștii NASA.

Interesant mai este faptul că piramida de pe Marte se află pe un sol înclinat, ceea ce înseamnă că a fost mult mai greu de construit decât cele de pe Terra.

Chiar dacă NASA neagă faptul că structura bizară a fi aparținut unei civilizații antice, există numeroși ufologi care sugerează că această imagine este una dintre cele care confirmă că Marte a fost locuită într-un trecut îndepărtat. De asemenea, descoperirile recente sugerează faptul că Marte a fost pustiită în urma unui atac nuclear de mare amploare. Specialiștii susțin că acest atac nu ar fi distrus doar viața existentă, ci și atmosfera planetei.

De asemenea, există numeroase voci care sunt de părere că unii dintre supraviețuitori s-au ascuns în subsolul marțian, unde mai trăiesc și în prezent.

Read More

Cele mai mari mistere ale lumii

Se prezintă ca fiind reprezentanţi ai Air Force, CIA sau FBI. La câteva ore după producerea unui eveniment suprareal, fac investigații.  Au fost numiți oamenii în negru. Apariții bizare, frapează prin comportament, îmbrăcăminte și modul în care caută să liniștească martorii, explicând că totul a fost o iluzie.

De regulă, sunt interesați de evenimentele extraterestre, dar, și de conspirații. Autorităţile americane neagă existența lor. Sunt martori care spun contrariul. Costumul negru, pălăria și ochelarii de soare, așa arată descrierea celor care i-au întâlnit.

Ochelarii sunt purtați, indiferent de vreme sau oră. Sunt o formă de disimulare. Martorii nu au putut descrie înfățișarea acestora.  Vocea acestora are ceva metalic, iar limbajul este unul arhaic.
Martorii la anumite evenimente și care au purtat discuții cu oamenii în negru, și-au schimbat declarațiile sau au refuzat să se mai prezinte la autorități, după aceste întâlniri.

Ce mijloace și metode au oamenii în negru, pentru a schimba cursul unei anchete? În anul 1950, Robert Bender, ziarist și editor, a fost prima persoană care a susținut în mod public, faptul că, a avut o astfel de discuție cu oamenii în negru.

Bender fusese martor la un eveniment cu totul ieșit din comun, legat de un OZN, care staționase în apropierea localității, mai multe minute.

Bender a publicat în ziarul său această întâmplare, inclusiv vizita pe care i-au făcut-o niște personaje ciudate, care a făcut ocolul Americii. Promisese cititorilor că va reveni cu informații. La câteva zile, el vinde ziarul și pleacă din localitate, fără explicații.

Cometa Elenin a fost descoperită în anul 2010, de către un astrolog rus. A fost numită Planeta X/Nibiru.
Dispare misterios, în august 2011 și reapare la fel de miraculos, în octombrie 2011. Originea cometei nu este cunoscută.

Evenimentele tragice care s-au produs în anul 2011, au fost puse pe seama acestei apariții. Cutremurul din Chili și cel din Japonia, tsunami care s-a format după aceste cutremure, moartea în masă a unor animale din Arkansas.

Cometa a dispărut, dar, rumorile au rămas. Ce a reprezentat Elenin? O cometă controlată, un OZN?
Astronomii chinezi au susținut că au identificat în apropierea cometei mai multe OZN-uri, care practic au însoțit-o pe toată perioada apariției sale. Sunt voci care susțin că NAŞA a avut cunoștință de toate aceste apariții și de faptul că Elenin a fost cauza dezastrelor care s-au produs. A preferat tăcerea.

Operațiunea Highjump a avut loc în anul 1947, în Antarctica. Oficial, s-a spus că este o operațiune cu caracter științific. În media, ziariștii au lansat alte ipoteze. S-a susținut că operațiunea avea drept scop vânătoarea de naziști ți nu numai… Se cunoaște faptul că Germania își revendicare un vast teritoriu în Antarctica, unde submarinele naziste au făcut numeroase incursiuni și după 1945.

În anul 1920, colonelul american, Byrd, a organizat o expediție la Polul Sud, în urma căreia a declarat că a descoperit o deschizătură care ducea spre interiorul Pământului.

Byrd și însoțitorii lui au susținut că sub calota glaciară există o zonă locuibilă de către creaturi necunoscute. Știrea a făcut senzație, cu toate că, autoritățile americane au încercat să mușamalizeze descoperirea. Germanii au fost interesați de această descoperire și au pornit cercetările, imediat după începerea celui de al Doilea Război Mondial.

Expediția Highjump a avut legătură cu descoperirea din anul 1920? Care a fost finalitatea sa?

Read More

NASA va descoperi forme de viata extraterestre

Cercetătorii de la NASA afirmă că oamenii vor descoperi forme de viaţă extraterestră în următorii 20 de ani, dar acestea se vor afla, cel mai probabil, în afara Sistemului Solar.

Cele 100 milioane de sisteme solare din galaxia noastră (Calea Lactee, n.r.) sunt capabile să susţină forme de viaţă extraterestră, spune una dintre predicţiile „conservatoare” formulate de savanţii de la NASA.

Agenţia spaţială americană susţine că oamenii vor găsi forme de viaţă extraterestre în următorii 20 de ani, iar acestea au cele mai mari şanse să se afle în afara Sistemului Solar.

Cu ocazia unei discuţii publice organizate luni la Washington, NASA şi-a prezentat programul de căutare a vieţii extraterestre în Univers prin intermediul unor telescoape actuale şi viitoare.

„Vreţi să ştiţi dacă noi, cei de la NASA, credem că există viaţă dincolo de Terra?”, a spus Charles Bolden, fost astronaut şi actualul director al NASA.

„M-aş aventura să spun că cei mai mulţi dintre colegii mei prezenţi astăzi aici sunt de părere că este improbabil ca în vastitatea nelimitată a Universului oamenii să fie singuri”, a adăugat el.

Marte şi mai mulţi sateliţi naturali ai unor planete din Sistemul Solar au reprezentat punctele asupra cărora s-au concentrat programele de căutare a vieţii extraterestre din ultimele decenii.

De exemplu, astronomul Kevin Hand a sugerat de curând faptul că viaţa extraterestră ar putea să existe pe Europa, unul dintre sateliţii planetei Jupiter.

Cu toate acestea, savanţii de la NASA au vorbit exclusiv despre programele de monitorizare a planetelor care orbitează în jurul altor stele, în afara Sistemului Solar.

„Cândva, în viitorul apropiat, oamenii vor putea să arate o stea şi să spună: «Acea stea are o planetă care seamănă cu Terra»”, a declarat Sara Seager, profesor de fizică şi ştiinţe planetare la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

„Astronomii cred că este foarte probabil ca fiecare stea din galaxia Calea Lactee să aibă în jurul ei cel puţin o planetă”, a adăugat ea.

NASA a început să studieze sistemele planetare din jurul altor stele utilizând la început telescoape terestre.

Apoi, agenţia spaţială americană şi-a extins graniţele explorărilor sale prin intermediul unor dispozitive spaţiale: telescopul spaţial Hubble, telescopul spaţial Spitzer şi telescopul spaţial Kepler.

Aceste telescoape pot să determine dacă o planetă se află la o distanţă potrivită de steaua ei pentru a conţine la suprafaţă apă în formă lichidă, un ingredient-cheie pentru a întreţine viaţa, aşa cum aceasta este cunoscută de oameni.

NASA speră să lanseze cu bine Transiting Exoplanet Surveying Satellite (Tess) în 2017 şi, apoi, telescopul spaţial James Webb, în 2018, şi Wide Field Infrared Survey Telescope – Astrophysics Focused Telescope Assets, la începutul deceniului viitor.

Telescopul spaţial Kepler a descoperit deja multe exoplanete interesante, inclusiv planeta Kepler 296-f, supranumită „super-Terra”, întrucât este de două ori mai mare decât planeta noastră şi se află în zona locuibilă din jurul stelei sale, fapt ce permite existenţa apei în stare lichidă la suprafaţa ei.

„Această tehnologie pe care o folosim pentru a explora exoplanete este cât se poate de reală”, a spus John Grunsfeld, astronaut şi administrator asociat al Science Mission Directorate pe care NASA îl deţine la Washington.

„Telescopul spaţial James Webb şi celelalte proiecte «se întâmplă» chiar acum. Acestea nu sunt vise – sunt lucrurile pe care noi le creăm aici, la NASA”, a adăugat el.

În timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu publicul, un internaut care a urmărit pe o reţea de socializare conferinţa de presă organizată de NASA a întrebat: „Dacă oamenii de ştiinţă vor descoperi forme de viaţă pe o altă planetă, guvernul american va comunica acest lucru populaţiei?”.

Ellen Stofan, cercetător la NASA, a răspuns imediat: „Bineînţeles că aşa vom face!”.

„Ar fi ceva extrem de interesant. Vom încerca să prezentăm informaţia publicului larg cât mai repede. Am vrea să împărtăşim entuziasmul nostru cu lumea întreagă”, a adăugat ea.

Descoperirea unor exoplanete mai mici decât Terra este mai dificilă, întrucât aceste corpuri cereşti generează semnale luminoase mai slabe.

Tehnologia de detectare a exoplanetelor care seamănă cu Terra este dezvoltată chiar în această perioadă şi va fi folosită de următoarea generaţie de telescoape spaţiale. Posibilitatea de a detecta forme de viaţă extraterestră ar putea să se afle încă la câţiva ani distanţă.

„Imaginaţi-vă momentul în care vom găsi semnale potenţiale de viaţă extraterestră”, a spus Matt Mountain, directorul programului spaţial James Webb şi cercetător la Space Telescope Science Institute din Baltimore.

„Imaginaţi-vă momentul în care lumea se va trezi şi rasa umană va înţelege că îndelungata ei singurătate în timp şi spaţiu a luat sfârşit şi va deveni conştientă de posibilitatea că noi, oamenii, nu mai suntem singuri în Univers”, a adăugat profesorul american.

Read More

Am fost adusi pe Terra pentru a ne dezvolta?

Apariția vieții pe Terra este unul dintre cele mai complexe puzzle-uri cu care a avut omenirea de-a face vreodată. Există o mulțime de teorii contradictorii și plauzibile în același timp, dar majoritatea au un lucru în comun: stabilesc din start că totul s-a întâmplat pe Pământ.

Astrobiologii continuă să găsească indicii care sugerează că viaţa a apărut în altă parte a galaxiei şi a fost adusă pe Terra de meteoriţi şi comete, în urmă cu patru miliarde de ani, teorie cunoscută drept panspermie sau pangeneză.

Spre exemplu, au fost descoperite molecule organice şi apă la suprafaţa cometelor care traversează sistemul nostru solar, aspect care arată că materialele necesare apariţiei vieţii pe Pământ provin din spaţiu. Unii merg mai departe şi spun că viaţa în sine a apărut în altă parte şi a fost adusă pe Terra, unde a găsit un mediu propice pentru a se dezvolta.

 Pangeneza nu este o teorie nouă. Aceasta a apărut în 1871, însă a început să se răspândească recent, odată ce astronomii au început să descopere numeroase componente organice în Univers, potrivit New Scientist. Peter Ward, biolog la Universitatea Washington din Seattle, crede că Marte ar putea fi un “candidat” bun ca origine a vieţii de pe Pământ.

În opinia acestuia, dacă cercetătorii vor reuşi să găsească dovezile care arată că viaţa de pe Pământ este extraterestră la origine, numeroase credinţe religioase şi ştiinţifice vor fi date peste cap.

Un alt susținător al pangenezei este profesorul Chandra Wickramasinghe, astrobiolog la Universitatea Buckingam, susținând că Terra face în mod constant schimb de materie organică și chiar vie cu planetele din vecinătate. Aceasta a fost implicat recent în studii care arată că există organisme în atmosfera Pâmântului care au fost aduse de comete.

De asemenea, inclusiv cei de la NASA cred și caută în continuare extratereștri atât pe Marte, cât și pe Lună, după ce au descoperit că există forme de viață care pot rezista fizic presiunilor mari și temperaturilor extreme cauzate de modificarea atmosferei. Desigur, pangeneza nu este o teorie ușor de digerat, dar nu putem contesta posibilitatea să fie reală.

Read More

Zona Marie Byrd din Antarctica apartine extraterestrilor

În anul 2015, a fost demarat unul dintre cele mai ambițioase proiecte privind Antarctica. SUA, Germania, Japonia, China, Australia, și-au unit forțele și au constituit o echipă mare de specialiști care să studieze secretele munților glaciari, care sunt îngropați în calota glaciară, peste 4 kilometri.

Munții glaciari Gamburtsey sunt cunoscuți ca fiind locul de naștere a enormei plăci estice de gheață a Antarcticii. Acești munți au înălțimea munților Alpi și sunt îngropați în gheață. În paralel, va fi analizată și calota glaciară care are o vechime de 1,2 milioane de ani.

Specialiștii speră să poată fora în interiorul calotei, pentru a constatat ceea ce s-a întâmplat, cu milioane de ani în urmă, dar și ceea ce va urma să se producă pe planeta noastră. Antarctica este continentul cel mai meridional de pe planetă, este situat la polul Sud și este înconjurat de oceanul Astral, marea Ross și Wedell.

Suprafața sa este de 14 milioane de kilometri pătrați. 98% din suprafață este acoperită de gheață. Antarctica este continentul cu cele mai mici temperaturi, recordul a fost de -100 grade Celsius și cu cele mai mari vânturi. Nu există populație umană permanentă, nici măcar indigeni. Prima expediție a fost realizată în anul 1820, de către ruși. Tratatele internaționale interzic activități militare pe suprafața sa, extrageri de minereuri. Este permisă numai activitatea de cercetare.

Unul dintre marile mistere rămâne lacul Vostok. Lacul a fost descoperit, în anul 1990, grație unui avion american cu laser, care a putut penetra prin calota glaciară. Lacul de află în profunzimea calotei glaciare, la o adâncime de 4 kilometri. Conform specialiștilor, în Antarctica există peste 200 de lacuri acoperite de calota glaciară. Ele există de pe vreme când Australia era unită de Antarctica.

Lacurile sunt lichide, datorită căldurii din interiorul Pământului. În anul 2010, NASA a trimis un avion, cu echipament laser, care timp de șase săptămâni a survolat Antarctica. Pozele făcute au demonstrat că în interiorul calotei glaciare există vegetație, vulcani, munți și lacuri. În profunzime există fiorduri.

Cercetătorii de la NASA au declarat că unul dintre vulcani a erupt acum 2300 de ani. Dat fiind faptul că sub calotă sunt mulți vulcani, s-a pus problema stabilității calotei, în cazul unor astfel de erupții.

În interiorul calotei există mari cantități de petrol, diamant și aur. Unul dintre sateliții care a survolat Antarctica a surprins fotografii cu o mare deschidere în calota glaciară, în apropierea mării Ross. Dacă până în anul 2010, consideram existența acestor găuri, deschideri, simple legende, iată că, aceste presupuneri sunt realitate.

Deschizătura se află chiar în apropierea zonei, unde în anul 1938, naziștii au început construcția unei baze militare. Se pare că sub calota glaciară există o parte a istoriei omenirii, ascunsă, care dacă va fi studiată, va schimba mult din istoria și geografia lumii.

În Antarctica există o zonă, numită Marie Byrd, care nu aparține sau nu este guvernată de nicio țară. Restul Antarcticii este împărțit între șapte țări ale lumii. Se spune că zona Marie Byrd aparține extratereștrilor. Interesant este faptul că, de comun acord, cele șapte țări au refuzat să împartă această zonă, în care se află și marea deschidere, descoperită în anul 2010.

Stabilitatea calotei glaciare este fragilizară nu numai de către vulcani, ci și de cutremure. De cel puțin două ori pe zi, în Antarctica se produc 2 cutremure cu magnitudine foarte mare. Antarctica fascinează prin marile mistere ascunse sub calota glaciară.

La începutul anului, au fost descoperite, sub calota glaciară, artefacte și structuri, create artificial, necunoscute oamenilor de știință ca și poziționare în timp și cărei civilizații au aparținut.

Read More

OZN de mari dimensiuni, Primul nivel de alerta nucleara in America

În data de 17 aprilie 1997, ora 8.00, un satelit american, Geos 9, transmite o fotografie, în care un obiect de dimensiuni uriașe survolează Alaska. Imaginea a fost difuzată de mai multe site-uri, inclusiv NASA, dar, după câteva ore, aceasta este retrasă.

La ora 8.30, obiectul se afla deasupra Vancouver Island. La aceeași oră, un alt obiect de dimensiuni mari se afla deasupra Pacificului, la 80 de kilometri de San Francisco. La orele 9.00, obiectul de deasupra Pacificului dispăruse. Cel de deasupra Alaskăi continua să survoleze zona.

Cele două obiecte aveau peste 40 de kilometri lungime, forma fiind de pătrat sau dreptunghi. La orele 11.00, un alt obiect, de dimensiuni de 20 de kilometri lungime, survolează Colorado. Specialiștii au considerat că sunt OZN-uri de mari dimensiuni, numite și mame, în care se află OZN-uri de mici dimensiuni.

La orele 11, în SUA se declanșează primul nivel de alertă nucleară. Agenția Reuters dă un anunț, în care se spune că alerta a fost dată pentru protejarea populației din zonele survolate. Nu se precizează de cine sau de care pericol trebuia protejată populația.

Câteva zile mai târziu, un specialist de la NASA, într-o conferință de presă, susține că imaginile transmise de satelit se datorează unor probleme legate de programul prin care satelitul trimitea imaginile. Dacă lucrurile au stat așa, de ce a fost declanșat primul nivel de alertă nucleară?

S-a produs ceva foarte grav, dacă autoritățile americane au apelat la o astfel de alertă. În data de 15 martie 1997, cu o lună înainte de evenimentele din SUA, au fost observate OZN-uri de mari dimensiuni, în mai multe colțuri ale lumii.

Cea mai spectaculoasă observare a OZN-urilor s-a făcut la 15 kilometri de Ottawa, într-un orășel. Practic, toată populația care se afla acasă, în jurul orelor 19.00, a văzut două OZN-uri, de dimensiuni uriașe, de culoare galbenă. Ele zburau silențios și s-au oprit deasupra râului din apropierea orașului, timp de 40 de minute.

Din cele două OZN-uri au ieșit zece OZN-uri de dimensiuni mai mici, care după câteva minute, au dispărut în OZN-urile mamă. Unul dintre OZN-urile mai mici s-a apropiat de râul înghețat, la o distanță de 300 de metri. Avea o lungime de aproximativ 12 metri, iar culoarea galbenă se reflecta în gheața râului.

Același fenomen a fost observat în Gatineau, un alt oraș al Canadei, în statul Virgina, SUA. Doi piloți care zburau, în 15 martie 1997, deasupra orașului Tucson, Arizona, au înaintat superiorilor lor un raport, în care au descris faptul că două OZN-uri de dimensiuni uriașe au înconjurat avionul în care se aflau, minute întregi.

În aceeași noapte de 15 martie, în Nevada, pe un perimetru de peste 480 de kilometri, populația din zonă a putut urmări fascinanta apariție a unor OZN-uri, de dimensiuni uriașe, care au staționat deasupra orașului Phoenix, minute bune.

Printre observatori s-a aflat chiar și guvernatorul statului Nevada. Au fost puse la dispoziția specialiștilor trei filme video. Conform acestora, unul dintr OZN-uri avea peste 1500 de metri. Spre surprinderea tuturor, autoritățile nu au fost interesate de filme, poze sau mărturii ale miilor de persoane.

Read More

Civilizatii extraterestre exista pe Luna

În anul 2008, India a intrat în bătălia cu NASA pentru a cunoaște cât mai mult despre Univers. În 22 octombrie 2008, India lansează o sondă spațială automată către Lună. Misiunea avea drept scop cartografierea completă a suprafeței satelitului nostru natural, Luna. Rezultatele au venit, la scurt timp. Indienii au anunțat că pe Lună există apă.

A fost o grea lovitură pentru NASA, deoarece specialiștii americani au susținut contrariul, cu toate că trimiseseră mai multe misiuni pe Lună. Până în anul 2008, s-a crezut că luna este un deșert mort, friguros, arid.

12 americani au mers pe Lună, până în 1972, au adus pe Pământ peste 380 de kilograme de rocă. Începând cu misiunea Apollo 15, un rover lunar a fost pus la dispoziția astronauților cu ajutorul căruia ei s-au putut deplasa câțiva kilometrii pe suprafața Lunii.

Programe costisitoare financiar din partea americanilor și totuși, India umilește, în anul 2008, NASA. Pentru a verifica informația dată de India, NASA a trimis pe lună o rachetă, care atingea viteza de 9000 de kilometri pe oră și care avea la bord 1000 de tone de material explozibil. Costurile au fost uriașe, 79 de milioane $.

Racheta a bombardat suprafața Lunii și ceea ce India susținuse, s-a adeverit. Pe Lună există surse mari de apă. După succesul fulminant, din 2008, India a început să deruleze un proiect secret, care avea drept scop, descoperirea civilizațiilor extraterestre.

ONU a început să-și pună multe probleme referitoare la capacitatea Indiei de a păstra acest proiect secret. Omenirea nu trebuia să afle că India a făcut descoperirea uriașă, referitor la civilizațiile extraterestre.

ONU începe să șantajeze și să amenințe India că va fi exclusă din organizație dacă va continua să facă astfel de dezvăluiri publice.

India anunță, la scurt timp, că sonda spațială indiană, a descoperit urme de viață pe Lună. Lumea științifică este consternată. Toate teoriile cu privire la Lună au fost demolate din temelii. Indienii susțin că pe Lună există formă materială de viață.

Toate aceste anunțuri făcute de indieni au determinat pe americani să riposteze. Sonda spațială lunară, indiană a fost distrusă. Specialiștii indieni suspectează pe americani că au apelat la sistemul HAARP, pentru a distruge sonda.

Un semnal de 3000000000 de wați emis din Alaska poate ajunge până la Lună și distruge o anumită zonă de interes. Sunt specialiști care susțin că în India, spre deosebire de alte zone ale lumii, cataclismele naturale se țin lanț.

Conform acestora, ele sunt produse artificial. În India s-au înregistrat cele mai multe cutremure, alunecări de teren, inundații. Mai mult, se produce un fenomen de masă care îngrijorează autoritățile indiene. Sinuciderile în masă. La ultimul eveniment de acest gen, s-au sinucis 1500 de indieni. Să fie toate acestea plata pentru încercarea de a prelua supremația în cucerirea Lunii?

Oamenii de știință consideră că India nu a făcut altceva, decât să confirme faptul că civilizații extraterestre există pe Lună. Până la anunțul lor, cunoșteam că pe Lună sunt artefacte, structuri artificiale pe care nu le putea crea natura, vezi piramidele din cristal, transparente, epave ale OZN-urilor și chiar OZN-uri.

Read More

Orase misterioase ascunse in Antarctica, Capitala fiind Shambala

Antarctica privită din satelit prezintă curenți oceanici uriași. În jurul oceanului înghețat se produc turbulențe, pe zone cuprinse între 10 și 150 de kilometri. Acestea au influențe asupra climei planetei.

În anul 1968, SUA au pierdut în regiunea Thule, Antarctica, o bombă nucleară, pe care nu au mai găsit-o niciodată. În această zonă, SUA au o bază militară unde se pot realiza peste 2600 de zboruri militare și internaționale într-un an.

Tot aici, SUA au construit Globecom Tower, un radio automat, cu o înălțime de 378 de metri. Tot în Thule, americanii au construit în calota glaciară Camp Century, un laborator științific, alimentat cu energie nucleară.

Cercetătorii au descoperit sub calota glaciară, urme de forme de viață, de acum 100000 de ani. Tot aici au fost descoperite epave de OZN-uri, cadavre ale extratereștrilor, orașe necunoscute, nepământene. Exploziile nucleare făcute în Antarctica au avut, oficial, explicația că se forează calota glaciară pentru a se verifica rezervele de petrol din zonă.

Neoficial, bombardarea calotei a avut drept scop pătrunderea în adâncimea calotei, acolo unde aceste orașe necunoscute erau construite. Prin bombardare s-a încercat forțarea intrării în aceste orașe, care erau blocate de forțe necunoscute. Vorbim despre existența unui sistem buclier, o buclă, care face ca intrarea în orașe extraterestre să fie invizibilă și să nu permită intrarea în profunzime.

Se spune că operațiunea High Jump, din anul 1929, condusă de amiralul Byrd, a avut ca obiectiv un atac armat îndreptat împotriva extratereștrilor. Operațiunea a fost o pierdere uriașă pentru SUA. Au murit peste 5000 de militari, 13 vapoare s-au scufundat.

Această zonă a Antarcticii a fost un miraj și pentru naziști, care în anul 1938, au construit o bază militară. Teoria budistă susține că în interiorul calotei glaciare trăiește o super rasă de femei și bărbați care, din când în când, vin la suprafață pentru a monitoriza omenirea.

Această lume are milioane de locuitori și mai multe orașe, capitala fiind la Shambala. Se spune că, preoții tibetani și Dalai Lama sunt în legătură cu această civilizație misterioasă. Ramayana, un celebru text indian, descrie sosirea unui avatar, Rama, care este emisarul acestei civilizații și călătorește într-un car de foc.

Conform credinței antice indiene există o rasă subterană de șerpi, numită Nagas, care a purtat războaie cu civilizația din Shambala. Nagas sunt locuitorii tenebrelor, foarte avansați din punct de vedere al tehnologiei. În anul 2010, un avion DC-8, aparținând NASA, dotat cu radar laser, care putea penetra în calota glaciară, a demonstrat că există viață în profunzimea calotei. Este vorba despre o lume dinamică și complexă.

Avionul a survolat, timp de șase săptămâni Antarctica, de la o înălțime de 1500 de picioare. Specialiștii au putut observa ceea ce se întâmplă în interiorul calotei glaciare. Calota glaciară are o suprafață mai mare decât cea a Europei. În interior există vulcani, lacuri, munți.

Dacă gheața s-ar topi, nivelul mărilor și al oceanelor lumii ar crește cu zeci de metri. Antarctica ascunde mistere extraordinare, în interior existând structuri și artefacte necunoscute omenirii. Cărei civilizații aparțin toate acestea?

Read More

Extraterestrii refuza sa intre in contact cu oamenii

FBI confirma existenta extraterestrilor.

Fix cand ma duceam acasa aseara pe la ora 10 ma uitam pe cer eram prin cartier, stelele erau la locul lor dar o luminita rapida mia atras atentia, cum asa nu era avion se misca mult prea repede incat a disparut pur si simplu. Sunt fiinte foarte avansate adica nu au cine stie ce dar sunt foarte misteriosi, tehnologia avansata si oamenii nu cunosc acest lucru sau prefera sa nu creada in asa ceva.

Vă prezentăm câteva din raționamentele pentru care administrația de la Casa Albă refuză să facă publice documente cu privire la existența civilizațiilor extraterestre.

Un prim factor este legat de complexitatea fenomenului. Cu cât omenirea are mai multe probe despre existența acestor civilizații, cu atât ne dăm seama de uriașa distanță care ne desparte din punct de vedere al tehnologiei. Un alt motiv invocat este cel al securității naționale. Atunci când și-a preluat mandatul de președinte, Jimmy Carter a promis americanilor că va declasifica documente cu privire la existența extratereștrilor.

După o perioadă, a declarat că nu mai poate face acest lucru din motive de securitate națională. El a motivat că experimentele secrete care se derulează ar putea periclita securitate SUA, dacă acestea ar fi făcute publice. Un alt motiv este cel legat de faptul că autoritățile americane nu pot controla difuzarea unei astfel de informații. Referitor la acest subiect, omenirea nu poate face nimic. Asistăm neputincioși la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ignorăm, negăm sau închidem ochii.

Frica este un alt motiv care îi face pe cei de la Casa Albă să nu recunoască acest fenomen. Cum poți gestiona o astfel de situație la nivel mondial? Totul s-ar putea transforma într-un haos mondial, pe care nimeni nu-l dorește.
Edgar Mitchell, astronaut misiunea Apollo 14, a declarat că frica este unul dintre motivele pentru care autoritățile tac.

Tăcerea de care dau dovadă autoritățile americane poate fi pusă și pe seama faptului că extratereștrii refuză să intre în contact cu mase mari de oameni. Aparițiile lor se produc în locuri unde sunt câțiva martori, în locuri retrase.
Au fost cazuri în care întâlnirile cu extratereștrii au fost ostile. A face un asemenea anunț ar crea la nivel mondial grave probleme. Cine ar putea să-și asume un asemenea risc?

Ce s-ar întâmpla cu agenții precum NASA, dacă guvernul american ar recunoaște existența extratereștrilor. Se știe că aceste agenții sunt finanțate anual cu sume exorbitante. Cine ar câștiga și cine ar pierde? Ar mai fi necesară existența lor? Un alt motiv este legat de faptul că populația nu este pregătită să accepte existența extratereștrilor. Unii din motive religioase, sau din alte considerente intime, sociale, de educație.

Ce ar trebui să facă omenirea dacă o autoritate își asumă public o astfel de informație? Fiecare dintre noi vom purta o armă ca să facem față invaziei? O bună parte din populația mondială consideră că existența extratereștrilor nu este o problemă vitală, importantă pentru ei. Alte probleme sunt primordiale, locuri de muncă, bani…

Dacă autoritățile americane au negat peste 60 de ani, existența extratereștrilor, pot face acum un anunț care să demonstreze că au mințit, în tot acest timp? Un alt motiv este legat de Biserică, de credință. Ce ar însemna pentru oameni prăbușirea unui sistem al credinței? Cât de mult ne-ar afecta?

Un alt motiv este legat de faptul că autoritățile americane derulează experimente și proiecte în colaborare cu extratereștrii. Nu ar fi posibil să se divulge astfel de cooperări. Un alt motiv este legat de pericolul unei contaminări prin viruși. Este cunoscut cazul polițistului Marco Chereze care a capturat, în anul 1996, la Varginha, Brazilia, un extraterestru, pe care l-a dus la spitalul din localitate.

La scurt timp, polițistul a murit. Cauza a fost că în câteva săptămâni a făcut mai multe tumori care au dus la un cancer galopant. Lista motivelor rămâne deschisă.

Read More

Ce ascunde fata nevazuta a Lunii

Specialiștii nu au putut da o explicație generală și susținută științific, referitor la faptul că fața nevăzută a Lunii este atât de diferită de cea vizibilă. Au fost emise câteva ipoteze, în acest sens. Unii cercetători pun această diferență pe seama faptului că forța mareelor și existența unui ocean de magmă, situat chiar pe partea nevăzută, sunt cauzele acestor diferențe.

Pozele făcute în cadrul misiunii Apollo 15 au demonstrat că fața nevăzută a Lunii prezintă multe cratere, denivelări și înălțimi foarte mari ale platoului lunar. S-a născut ipoteza că Luna s-a format ca urmare a unui impact între proto-Terra și un corp celest de talia lui Marte, denumit Theia. Ca urmare a unui astfel de impact s-a format proto-Luna.
Enigma rămâne. Dacă Luna s-a format ca urmare a unui impact, de ce sunt atât de diferite, cele două fețe ale Lunii?
Conform unor celebrii fizicieni, probabilitatea ca primele misiuni Apollo să reușească era de 0,0017%. NASA a avut mare noroc în reușita acestor misiuni, excepție făcând misiunea Apollo13.

Ordinatorul utilizat de echipajul primei misiuni Apollo, pentru trecerea pe pilot automat, era asemănător ca și performanță, cu un calculator din anul 2000. Între 1966 și 1968, NASA a trimis pe Lună șapte sonde spațiale, care au reușit să capteze peste 16000 de fotografii de pe Lună.

Un caz interesant este acela în care o bacterie comună Streptococului s-a instalat pe una dintre sondele spațiale. După trei ani, sonda a fost readusă pe Pământ, moment în care specialiștii de la NASA au constatat că peste 100 de bacterii trăiau.

Una dintre sondele spațiale a captat fotografii din zona numită Sinus Medii, adică zona vizibilă, unde se află celebrele domuri și piramide de pe Lună.  Nici până în prezent, NASA nu a făcut publice aceste fotografii. În ciuda misiunilor Apollo și a sondelor spațiale trimise pe Lună, câteva mistere sunt neelucidate. Analiza structurii rocilor de pe Lună au demonstrat faptul că Luna nu s-a format ca urmare a desprinderii de Pământ.

Dacă Luna nu este de origine terestră și vine de undeva din univers, cum a putut Pământul să capteze Luna ca și satelit al său? Luna este plasată pe o orbită care formează un cerc perfect.

Luna are o mișcare de rotație în jurul axei sale și una în jurul Pământului, pe care o efectuează în 27, 3 zile, ceea ce înseamnă că ne arată numai una din fețele sale, cealaltă fiind nevăzută pentru pământeni. O altă necunoscută este cea legată de vechimea rocilor. Membrii echipajelor Apollo au adus pe Pământ roci a căror vechime este de 20 miliarde de ani.

Se știe că Pământul are o vechime de 4,5 miliarde de ani. Cum putem explica faptul că Luna este de patru ori mai bătrână decât Pământul. O altă problemă care a fost nerezolvată de către specialiști este cea legată de concentraţia masivă de masă care se află în sub-solul lunar. Diferitele seismometre dispuse de astronomi pe Lună au măsurat vibrații foarte puternice și lungi, mai mari de o oră, în momentul aselenizării.

Se pune întrebarea dacă Luna este goală în interior? O altă enigmă este cea legată de fenomene luminoase insolite, care se produc pe suprafața Lunii. Începând cu anul 1974, peste 1500 de astfel de fenomene au fost captate de către specialiști. Luminile se întind pe o suprafață mai mare de 22 de kilometri.

Ce explicații se pot da formelor geometrice foarte structurate, observate pe Lună? Sfere care au un diametru de peste 4 kilometri, portavioane a căror lungime este de 26 de kilometri, piramide, ziduri construite în unghi drept.

Read More

Extraterestrii arata ca oamenii?

Dacă ai auzit vreodată despre extratereștri sub forma “omuleților verzi”, cel mai probabil știi de ei din cauza a ceea ce a rămas în istorie drept“incidentul Roswell”. Între timp, am aflat că dacă ei ar exista, ar arăta cu totul diferit față de cum îi prezintă teoriile.

Oamenii de știință cred în existența extratereștrilor. Ellen Stofan, cercetător de top de la NASA, a declarat că vom vedea primele semne ale vieţii extraterestre în 2025, cu mai multe şanse să descoperim şi alte dovezi în anii următori. “Cred că vom avea dovezi puternice asupra vieţii dincolo de Pământ într-un deceniu şi cred că dovezile definitive vor veni în 20-30 de ani. Ştim unde să ne uităm. Ştim cum să ne uităm. În cele mai multe cazuri, avem tehnologia necesară şi suntem pe punctul de a o implementa. Aşa că suntem pe drumul cel bun”, a spus Stofan.

Simon Conway Morris, profesor de biologie evoluționistă, crede că extratereștrii ar fi foarte asemănători oamenilor, potrivit The Independent. Potrivit spuselor sale, măcar pe una dintre planetele asemănătoare Pământului ar trebui să fi evoluat ființe asemănătoare oamenilor. În cartea sa numită The Runes of Evolution, acesta prezintă principiul evoluției convergente. “Desigur, nu pretind că toate planetele asemănătoare Pământului au humanoizi”, a spus acesta.

Teoria lui este corelată cu cea a lui Enrico Fermi. Dacă extratereștrii există, de ce nu ne contactează? Morris recunoaște că se îndepărtează puțin de la pista aceasta de dragul amuzamentului, în ultimul capitol al cărții. “Problema este că nu avem cum să fim singuri în Univers. Poate că extratereștrii se ascund, după cum spunea Arthur C. Clarke, sau trăim într-un univers virtual, potrivit lui Stephen Baxter. Nu știm sigur, dar suspectez că abia am început să zgâriem suprafața realității”, a mai explicat Morris.

 De asemenea, una dintre principalele teme ale cărții urmărște să stârnească iar curiozitatea oamenilor. Convergența este demonstrabilă la fiecare nivel al istoriei evoluției, de la primele celule la complexitatea țesuturilor, sistemului nervos, organelor și așa mai departe.

 Nu putem garanta pentru veridicitatea teoriei lui Morris, dar, cu siguranță, cartea sa ar fi o lectură interesantă. Chiar și în eventualitatea în care extratereștrii nu ar fi altceva decât niște simple bacterii.

Read More

O piramida descoperita pe Marte de rover-ul Curiosity

Suntem în faţa unei descoperiri impresionante, titrează presa internaţională, care a publicat una dintre cele mai grăitoare fotografii realizate de rover-ul Curiosity pe Marte.

O fotografie impresionantă a fost făcută publică de NASA, care a încercat din toate puterile să minimizeze descoperirea. Este vorba despre vârful unei piramide, de mărimea unei maşini sau poate puţin mai mare, de care rover-ul Curiosity s-a împiedicat. La propriu şi la figurat, pentru că în fotografiile făcute publice de NASA se poate observa forma perfectă a unei piramide bizare de pe Marte.

Cercetătorii anunțau că rover-ul Curiosity a dat peste „o formațiune stâncoasă ciudată”, iar comentariile au început să curgă în valuri. Imediat după această declaraţie au început să curgă comentariile născute în urma controverselor. Cei mai mulţi sunt de părere că nu este vorba despre o formaţiune stâncoasă ciudată, ci despre o piramidă care este îngropată în solul marţian şi al cărui vârf a rămas vizibil.

De asemenea, mai mulți experți au publicat pe blogurile lor ample comentarii, în care se întreabă de ce NASA continuă să excludă existența unei vechi civilizații pe suprafața planetei Marte și să considere descoperirea nimic mai mult decât o formațiune stâncoasă și o pură coincidență.

NASA, în stilul propriu, a vrut să tempereze opinia publică şi a anunţat că nu este vorba despre nicio piramidă şi totul este o mare iluzie.

O declaraţie aberantă, am putea spune, în condiţiile în care vedem imaginea şi piramida perfectă îngropată în solul marţian. Cu toate acestea, niciun specialist NASA nu are curajul să confirme faptul că pe MArte a existat viaţă similară cu cea de pe Terra în trecutul îndepărtat.

https://www.youtube.com/watch?v=szw9OvJzsp8

Read More

Un asteroid urias va lovi Pamantul in luna septembrie 2015

NASA și FEMA, Agenția Federală de Situații de Urgență, se pregătesc pentru o mare catastrofă. Acum un an, ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, anunța într-o conferință de presă ținută la Casa Albă, că omenirii îi mai rămân 500 de zile până la producerea unui hoas climatic, care se va produce pe 24 septembrie 2015.

Cometa are un diametru de aproape 4 kilometrii și se îndreaptă spre Pământ. Cometa emite sunete și lumini demoniace. Surse din NASA susțin că cel mai probabil, zona coliziunii va fi cea a Ameicii de Nord.

Americanii au început să deplaseze armamentul nuclear în partea sudică a Americii. Totodată specialiștii americani susțin că dat fiind dimensiunile uriașe ale meteoritului, acesta va produce pagube colosale și se va încerca distrugerea acestuia cu armament nuclear.

Se va recurge la această modalitate, pentru că, spun specialiștii, meteoritul nu se va fragmenta în bucăți mici. Meteoritul va produce pagube astronomice. Din păcate, omenirea nu deține o tehnologie prin care meteoriții sau asteroizii să poată fi distruși, înainte de coliziunea cu Pământul. Sunetele misterioase emise de meteorit au fost înregistrate de sateliții Pământului.

Specialiștii americani au ținut sub observație, o perioadă lungă de timp, acest meteorit. Toată observația a costat câteva milioane de dolari. Cu tot efortul și observațiile pe care specialiștii de la NASA le-au făcut, nu s-a putut schimba traiectoria meteoritului și nici distrugerea lui în cosmos. Un asemenea impact va duce la producerea unei ierni nucleare, distrugerea vegetației și tsunami puternice, care vor avea ca efect și producerea unor cutremure foarte mari.

Alți specialiști sunt îngrijorați de faptul că, în urma unei astfel de coliziuni, va fi reluată activitatea vulcanică în anumite zone ale lumii.

Este vorba despre super-vulcanii din zona Pacificului, a căror activitate ar fi catastrofală pentru acea zonă.
Dacă meteoritul se va prăbuși în ocean, valurile care se vor produce pot atinge 100 de metri înălțime.
În acest caz, toată coasta americană va fi afectată, înspre interiorul continentului, pe sute de kilometri.

Read More

Pete luminoase pe planeta Ceres

Două pete luminoase au fost fotografiate de o sondă spaţială pe planeta pitică Ceres, care se află în centura de asteroizi.

Fotografiile au fost făcute publice de către NASA şi nu au fost însoţite de nicio explicaţie. Pentru că petele albe sau luminoase, de dimensiuni extrem de mari, au stârnit numeroase controverse, specialiştii NASA au găsit repede explicaţii menite să închidă gura curioşilor.

Iniţial, s-a spus că este vorba despre bucăţi imense de gheaţă, care reflectă lumina Soarelui. Această explicaţi este fără sens, pentru că Ceres este acoperită cu gheaţă în proporţie de 30% şi atunci trebuia să existe mai multe pete albe pe suprafaţa planetei. Acestea nu există şi în acest fel explicaţia NASA a fost respinsă de cei mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă.

O a doua posibilă explicaţie este activitatea vulcanică. NASA susţine că în fotografiile captate se vede un vulcan cum erupe. Nici această ipoteză nu a convins pe nimeni din motive tehnice.

Pe partea cealaltă, s-a speculat că luminile din fotografiile NASA reprezintă activitatea extraterestră. Ufologii sunt de părere că pe Ceres există mai multe baze sau chiar oraşe extraterestre şi petele albe sunt reprezentate de lumina acestora.

Acestea nu sunt primele fotografii care provoacă o adevărată dezbatere cu privire la Ceres. În trecut, NASA a mai publicat un set de fotografii, captate de aceeaşi sondă spaţială Dawn, care înfăţişau un obiect de zbor rotund la solul planetei. De atunci s-a născut ideea că Ceres este locuită de extratereştri.

Read More

Se apropie o invazie extraterestra?

Discovery a prezentat un documentar intitulat Enigme ale cerului. Începând cu anul 1947, lumea a început să se întrebe ce sunt OZN-urile, dacă există civilizații extraterestre. Primul care a semnalat existența unui OZN a fost pilotul Arnold Kenneth, care în anul 1947, a întocmit un raport în care arăta că a văzut un OZN, în timpul unui zbor.

Documentarul începe cu prezentarea unui raport al poliției franceze, întocmit în 12 iulie 1790. Doi primari, un medic și toți locuitorii dintr-o localitate franceză au asistat la un eveniment inedit. Un obiect zburător în formă de sferă a coborât în localitatea Alencon. Din obiectul zburător a coborât o creatură, care purta o haină lucioasă, strânsă pe corp.

Creatura le-a adresat câteva cuvinte martorilor, într-o limbă necunoscută, după care a fugit într-o pădure care se afla în apropiere. Căldura pe care o emana obiectul zburător a fost atât de mare, încât iarba din jurul acestuia a fost arsă.
Toată mulțime a plecat în urmărirea extraterestrului, fapt care le-a salvat viața, pentru că la scurt timp, OZN-ul a făcut explozie.

Toate aceste fapte sunt consemnate în raportul întocmit de poliția din localitate. Se pare că acest incident, în care un OZN se distruge printr-o mare explozie, este primul care rămâne consemnat, într-un document întocmit de autoritățile vremii.

Documentarul continuă cu numeroase discuții, cu martori de la asemenea evenimente, dar și cu puncte de vedere ale oamenilor de știință și ale unor reprezentanți ai armatei, care își exprimă îngrijorarea față de extratereștrii care ne monitorizează și nu se știe ce au de gând să facă cu populația de pe Terra.

Până acum câțiva ani, fizicianul Hawking era singura voce venită din lumea științifică și care atenționa asupra pericolului unei invazii a extratereștrilor. De data aceasta, oameni de știință, renumiți, susțin ceea ce laureatul premiului Nobel a lansat acum câțiva ani.

Faptul că generali ai armatei americane susțin teoria conform căreia extratereștrii sunt un real pericol și că armata trebuie să fie pregătită pentru eventuale incidente, ne facem să credem că lucrurile sunt foarte serioase. Încetul cu încetul, legea tăcerii nu mai este respectată și informațiile încep să ne parvină.

Specialiștii consideră că pentru extratereștrii există pe Terra o serie de bariere, care le pot pune viața în pericol și care sunt niște bariere în calea extratereștrilor. În primul rând, este vorba despre atmosferă, respectiv oxigenul, care pare a fi nociv pentru ei.

În al doilea rând, este vorba despre forța gravitațională, care este diferită față de loc de unde vin.

În al treilea rând, este vorba despre microbii care se găsesc pe planeta noastră și care sunt un real pericol pentru extratereștrii.

Anul trecut în iulie, s-au împlinit 45 de ani de când primul om a pus piciorul pe Lună. În onoarea acestui eveniment a avut loc în SUA o expoziție cu fotografii făcute de echipajele misiunilor Apollo, pe Lună. Unele fotografii sunt mai mult decât edificatoare. Ruine ale unui oraș lunar, piramide, tuneluri. Toate acestea nu au origine naturală.

Misiunile Apollo și implicit fotografiile făcute pe Lună demolează toată teoria prin care s-a format Luna. Unii cercetători susțin că omenirea nu cunoaște modul cum s-a format Luna și cum se poate explica misterioasa mișcare de rotație a acesteia în jurul Pământului.

Faptul că specialiștii de la NASA au renunțat să mai cerceteze Luna, înseamnă pentru mulți astrofizicieni că pe Lună există o bază extraterestră și oamenii au fost obligați să înceteze orice cercetare. Ce au văzut astronomii pe Lună, sau ce s-a întâmplat, astfel încât NASA a renunțat la toate programele lunare?

Read More

O rasa de descendenti foarte evoluati, controleaza Terra

Un cercetător de la NASA susține această teorie. Nick Bostrom a declarat că o rasă de descendenți foarte evoluați, controlează Terra. Oamenii trăiesc într-o închisoare numerică.

Cine vor fi ființele viitorului? Vor fi oamenii sau alții? Putem utiliza realitatea virtuală pentru a simula evenimente din trecut sau pentru a recrea condițiile în care au trăit înaintașii noștri. Bostrom susține că trăim într-o simulare a realității. Toate sentimentele noastre, memoria, relațiile pot fi generate de un calculator. Noi suntem copiii unui cod informatic ultra sofisticat.

Noi vedem ceea ce avem nevoie să vedem și când trebuie să vedem. NASA are calculatoare care sunt de două ori mai rapide decât creierul uman. Dacă facem un calcul simplu, folosind legea lui Moore, care spune că un calculator devine o dată la doi ani mai performant, vom descoperi că un super computer, într-un singur deceniu, va avea capacitatea de a recrea viața completă a unei persoane de 80 de ani.

Computerul va recrea toată gândirea, toate emoțiile, tot ce a trăit o persoană în 80 de ani. Dacă luăm reală ideea lui Bostrom, universul nostru este o simulare informatică, creată de o super entitate și generată printr-un cod informatic, vor rezulta multe incoerențe și mistere legate de cosmos. Cine se ascunde în spatele acestei simulări?

Mărimea și vârsta universului sugerează că multe civilizații foarte dezvoltate există în univers.
Soarele comparativ cu celelalte stele din galaxie, este o stea tânără. Există miliarde de stele care sunt mai bătrâne decât Soarele.

Probabilitatea că există viață pe alte planete este mare. Faptul că miliarde de planete au existat înainte de formarea Soarelui, induce posibilitatea ca viața în galaxie să nu fi apărut o dată cu Soarele. Fără să știm foarte multe, planeta noastră este colonizată de aceste civilizații foarte dezvoltate. Poate că nu vă pare realistă ipoteza prezentată mai sus, dar vă informez că o mare parte din documentele declasificate și aparținând CIA, conțin informații cu privire la posibilitatea unei invazii a extratereștrilor.

Teama autorităților americane este așa de mare, încât se spune într-un document că bomba atomică a rușilor nu trezește astfel de sentimente de panică. Ipoteza conform căreia nu suntem singuri în univers nu este nouă. Nici teoria că extratereștrii ne monitorizează sau suntem creați de extratereștrii și aduși pe planeta Pământ nu este nouă.

Edgar Mitchell este al șaselea om care a pus piciorul pe Lună, în anul 1971. Într-un interviu acordat unui post de televiziune american, el a povestit următoarea întâmplare. După încheierea misiunii, în anul 1971, el a fost contactat de martori sau de copiii celor dispăruți și care au fost martori la evenimentul de la Roswell.

Proprietarul unei firme de pompe funebre din Roswell i-a declarat că autoritățile care se aflau la locul prăbușirii OZN-ului, i-au comandat un sicriu, cu mărime ca pentru un copil. În sicriu a fost transportat corpul neînsuflețit al unui extraterestru, mort în acest accident. Acest lucru a fost confirmat și de fostul șerif din Roswell, care a participat la anchetă.

Mitchell a spus că a înțeles poziția autorităților americane de a mușamaliza acest caz, pentru că omenirea nu era pregătită, în acel moment, să cunoască adevărul. El continuă și spune că nu înțelege atitudinea autorităților de a nega acele fapte, în prezent, când omenirea este pregătită din toate punctele de vedere de a i se spune adevărul. El a conchis că probabil la mijloc sunt interese majore și sume uriașe de bani.

Read More

Secrete ascunse de NASA

1) Când naveta spațială Apollo 11 se pregătea să părăsească Luna, echipajul navetei spațiale a observat niște lumini misterioase care veneau dinspre craterul numit Aristocrat. Specialiștii de la NASA au întrerupt transmisia, preț de câteva minute, pentru ca aceste imagini să nu fie difuzate. Din fericire, mulți specialiști de la NASA au putut privi luminile, înainte ca să fie întreruptă comunicația cu naveta spațială.

2) Se știe că planeta Marte are doi aștrii, care sunt cele două luni ale planetei. Una dintre ele se numește Phobos și după multe observații s-a constatat că aceasta este goală în interior.
Mulți specialiști susțin că este o veche bază marțiană. Phobos are orbita în jurul lui Marte, dar orbita nu este fixă.În anul 1958, un astronom rus a constatat că viteza lui Phobos nu este constantă. S-a tras concluzia că planeta este goală în interior. NASA a trimis mai multe sonde spațiale spre Phobos, dar toate au fost un eșec.

3) În 6 august 2012, rover-ul Curiosity a ajuns pe planeta Marte. Primele imagini care au fost transmise au șocat întreaga lume. Două obiecte zburătoare au survolat zona în care se afla rover-ul. Nasa nu a dat nicio explicație referitor la aceste apariții.

4) În anul 2001, un observator a captat raze X care proveneau dintr-o altă galaxie. Unii specialiști au considerat că aceste raze vin de la un pulsar. Pulsarul este o stea mică, o parte care a mai rămas dintr-o stea după ce s-a produs un colaps. Alți specialiști susțin că razele X provin de la o navă nucleară.

5) În 1 februarie 2003, naveta Columbia s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă. Pozele pe care naveta le-a transmis preț de câteva secunde, arată că Pământul era lovit de un mare număr de fulgere. Analizate, aceste fulgere comunicau între ele. Este posibil ca aceste fulgere să fie coduri extraterestre. Specialiștii susțin că s-a produs o interacțiune electrică între OZN-uri și Pământ. Misterul este accentuat de faptul că aceste rapoarte sunt clasificate.

6)În noiembrie 1995, naveta Atlantis decolează pentru a atinge stația Mir. Unul dintre astronauți îi anunță pe cei de la NASA că în preajma stației sunt OZN-uri.

7) În data de 14 decembrie 1972, în timpul misiunii Apollo 17, astronauții au surprins în fotografii mai multe OZN-uri, care survolau zona în care se aflau.

8) Centura Kuipper este frontiera galaxiei noastre. În august 2001, cercetătorii au observat că densitatea galaxiei este mai mică în această zonă. Cercetătorii nu au putut explica acest fenomen.

9) Specialiștii de la NASA au observat că în apropierea soarelui se află un obiect neidentificat, care urmărește Soarele. Cum poate un astfel de obiect neidentificat să reziste unei astfel de temperaturi? O civilizație avansată a reușit să construiască o astfel de navă, care rezistă la temperaturi uriașe?

Read More

Exista sau nu viata pe Marte?

Roverul Curiosity al NASA a făcut o nouă descoperire inedită pe suprafaţa planetei Marte. Aceasta ar putea creşte şansele de descoperire a unor forme de viaţă pe Planeta Roşie.
Cercetătorii bănuiau de mult că ar exista apă în formă de gheaţă pe Marte, dar acum au descoperit graţie datelor trasmise de Curiosity că în apropiere de suprafaţa planetei ar putea exista apă în formă lichidă.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie după ce Curiosity a descoperit în solul Planetei Roşii o substanţă numită perclorat, care scade punctul de îngheţ făcând ca apa lichidă să nu se transforme în gheaţă, prezentă în mod normal în apa cu un nivel de salinitate extrem de ridicat.
"Am descoperit substanţa perclorat de calciu în sol şi, în condiţiile potrivite, aceasta absoarbe vaporii de apă din atmosferă. Măsurătorile noastre de la staţia de monitorizare a vremii a roverului Curiosity arată că aceste condiţii există noaptea şi chiar după răsăritul soarelui în timpul iernii. Bazându-ne pe măsurători ale umidităţii şi ale temperaturii la o înălţime de 1,6 metri şi la suprafaţa planetei, putem estima cantitatea de apă care este absorbită", explică Morten Bo Madsen, profesor asociat şi şef al Grupului Marte de la Institutului Neils Bohr din cadrul Universităţii din Copenhaga.
Madsen explică, totodată, că o parte din vaporii de apă din atmosferă condensează pe suprafaţa planetei şi ajung gheaţă, dar percloratul de calciu este foarte absorbant şi formează o soluţie de sare astfel încât punctul de îngeţ este scăzut şi gheaţa se poate transforma în lichid.
"Solul este poros, deci ceea ce observăm este că apa se scurge în sol. Cu timpul alte săruri se pot dizolva şi ele în sol şi fiind vorba de un lichid se pot mişca sau precipita altundeva sub suprafaţa planetei", a mai adăugat el.
Camerele de pe Curiosity au surprins nu de mult imagini cu zone unde puteau fi observate pe sol elemente care indicau că în trecut existase apă care curgea, până la un metru adâncime, la suprafaţa planetei.

Read More

Ceres, cea mai misterioasa planeta

Clasificată în primă instanță ca planetă, apoi ca asteroid doar pentru a fi reclasificată drept planetă pitică, Ceres, cel mai mare obiect din centura de asteroizi aflată între planetele Marte și Jupiter, devine parcă mai misterioasă pe măsură ce obținem mai multe date despre ea, conform unui material publicat de AFP.
NASA a trimis spre Ceres sonda Dawn, în cadrul unei misiuni cu un buget de 473 de milioane de dolari, în scopul de a verifica ipotezele privind originea acestui corp cosmic. Una dintre aceste ipoteze susține că această planetă pitică ar fi de fapt un embrion planetar bogat în apă, o relicvă rămasă de la formarea sistemului nostru solar în urmă cu 4,5 miliarde de ani.
Prezentarea unui prim set de date colectate de sonda Dawn, la conferința Uniunii Europene pentru Geoștiințe (EGU) desfășurată la Viena, nu a făcut decât să adâncească misterul acestui planetoid.
Aflată pe orbită în jurul lui Ceres din 6 martie, la capătul unui drum de 7 ani și jumătate prin spațiu, sonda Dawn și-a concentrat aparatele de la bord asupra a două pete strălucitoare de la suprafața planetei pitice în căutarea informațiilor despre identitatea chimică și fizică a acestui corp cosmic.
În loc să explice ce sunt aceste două pete, datele obținute indică faptul că aceste zone sunt doar aparent similare, având de fapt "un comportament distinct diferit", conform lui Federico Tosi, specialist din cadrul misiunii sondei Dawn care analizează informațiile preluate prin intermediul spectrometrului VIR (Visible and Infrared Mapping Spectrometer).
Astfel, în timp ce Pata 1 este mai rece decât mediul din jurul său, Pata 5 este mai caldă decât regiunea cu care se învecinează. La suprafața lui Ceres au fost descoperite până în prezent peste zece astfel de pete.
Ceres se află la 414 milioane de kilometri față de Soare și are nevoie de 4,61 de ani tereștri pentru a-și încheia mișcarea de revoluție. Cu un diametru de aproximativ 950 de kilometri, acest planetoid este cel mai mare obiect din centura de asteroizi — suficient de masiv pentru ca sub influența gravitației să capete forma sferică.
Cu ajutorul spectrometrului VIR, echipa de cercetători care se ocupă de misiunea sondei Dawn a reușit să obțină imagini ale lui Ceres la diferite lungimi de undă ale luminii. Astfel, într-o fotografie realizată în spectrul vizibil al luminii, Ceres apare ca o sferă maro întunecat, pe care petele apar albe, perfect vizibile. În spectrul infraroșu (care detectează căldura) Pata 1 devine o formațiune întunecată înconjurată de suprafețe roșiatice, ceea ce indică faptul că este mai rece decât restul suprafeței, conform lui Federico Tosi.
Adevărata surpriză a fost că Pata 5 pur și simplu a dispărut din imaginea în infraroșu.
"Este evident că există mai multe pete strălucitoare la suprafața lui Ceres, însă din punct de vedere termic acestea se comportă diferit", a precizat Tosi.
Teoriile cu privire la originea acestor pete strălucitoare variază de la aglomerări de gheață până la așa-numitele "minerale hidratate" — apă absorbită de minerale. Existența apei sub formă de gheață nu pare o explicație satisfăcătoare deoarece această planetă pitică nu se află suficient de departe față de Soare pentru ca apa să rămână în mod stabil în formă de agregare solidă, mai explică cercetătorul de la Institutul Național de Astrofizică din Roma.
La fel de misterioase sunt și o serie de deosebiri dintre Ceres și vecinul său, asteroidul Vesta, ce a fost studiat de sonda Dawn în cursul anilor 2011 și 2012. Vesta este strălucitor, reflectând o mare parte din razele solare, în timp ce această planetă pitică este întunecată — o diferență care indică faptul că aceste două corpuri vecine au un trecut foarte diferit.
De asemenea, oamenii de știință au descoperit foarte puține cratere mari la suprafața lui Ceres, față de câte s-ar fi așteptat să descopere după studierea lui Vesta.
"Atunci când comparăm dimensiunea craterelor de pe Ceres cu cele de pe Vesta, observăm că pe Ceres ar fi trebuit să existe mai multe cratere mari", susține și Christopher Russell, coordonatorul misiunii sondei Dawn. Urmele de impact prezente la suprafața lui Ceres indică însă faptul că și această planetă pitică a avut un trecut violent.
În următoarele luni, sonda Dawn se va apropia de Ceres urmând să analizeze compoziția chimică a suprafeței acestei planete pitice și să măsoare temperaturile în diferite regiuni.
Ceres a fost descoperită în 1801 de preotul, matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Piazzi. Numele "Ceres" a fost împrumutat de la zeița romană a recoltelor despre care se spunea că s-ar fi născut în Sicilia și care avea cel mai vechi templu în această insulă.

Read More

Extraterestrii sunt printe noi

Un expert NASA care a lucrat la Agenţia Spaţială Americană, în cadrul unor proiecte secrete mai bine de 35 de ani a făcut o dezvăluire şocantă. Clark McClelland susţine că a văzut cu ochii săi, el şi colegii săi, cum un extraterestru de 2,5 metri înălţine a ajutat la remedierea problemelor pe care le avea o navetă NASA, la nivelul învelişului.
McClelland a lucrat la NASA ca inginer din 1958 până în 1992 şi, deşi a refuzat să le spună public numele colegilor care pot confirma pofestea sa, pentru a-i proteja, recent a făcut această mărturisire într-un filmuleţ pe care l-a postat pe YouTube.
Mai mult, expertul NASA a declarat că extratereştrii sunt infiltraţi în guvernele marilor state din lume şi că, în fapt, ei conduc Terra. Cum de el se expune astfel făcâd aceste dezvăluiri? McClelland spune că nu mai are nimic de pierdut, aşa că nu se mai teme de eventuale consecinţe nefaste.
În plus, Clark McClelland afirmă că atunci când a văzut extraterestrul, nava acestuia era în apropierea navetei spaţiale în care lucra. Întâmplarea ar fi avut loc în timpul unei misiuni secrete coordonate de la centrul de lansare al navetelor spaţiale. El povesteşte că atunci extraterestrul stătea în picioare şi a interacţionat cu doi dintre colegii lui astronauţi, timp de un minut şi şapte secunde.
„Pot să-mi dau seama când văd o navă sau o fiinţă extraterestră! Extratereştrii sunt printre noi şi sunt implantaţi în diverse guverne din lume“, a mai spus el.
În înregistrarea postată pe YouTube, Clark McClelland  afirmă că a făcut parte din peste 800 de operaţiuni ale NASA, inclusiv la misiunile Apollo, la lansarea Staţiei Spaţiale Internaţionale.
NASA a refuzat să comenteze oficial dezvăluirile, dar sunt voci le-au calificat ca fiind aiureli.

Read More