Se afișează postările cu eticheta frunze. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta frunze. Afișați toate postările

Proprietatile ceaiului din frunze de afin

Ceaiul de frunze de afin este eficient în tratarea a nenumărate afecțiuni, de la diabet, până la afecțiuni hepatice. Descoperă și alte beneficii ale acestui ceai:
Frunzele de afin au proprități antiinflamatoare, dar au si proprietatea de a reduce cantitatea de zahăr din sânge. Pentru efecte maxime, cel mai bine este să bei câte o cană, de două-trei ori pe zi, înainte de masă, cu un sfert de oră. Cel mai bine este să îl consumi neîndulcit sau poți să adaugi o linguriță de miere de albine.

Proprietățile ceaiului din frunze de afin: luptă cu infecțiile urinare

Ceaiul obținut din frunze de afine este indicat în tratatrea infecțiilor urinare, fiindcă are proprietăți antiseptice. Peste o linnguriță de fructe uscaTte torni o cană cu apă fierbinte și lași la infuzat o jumătate de oră.
Sucul de afine este eficient în cazul infecțiilor urinare, pentru că atacă  bacteriile care se formează pe mucoasa vezicii urinare. Bea câte un pahar cu ceai de afine, de trei ori pe zi.

Eficient în caz de diaree

Printre proprietățile frunzelor de afin se numără și aceea de a lupta eficient cu diareea. De aceea, poți bea una-două căni cu ceai de fruze de afin de fiecare dată când te confrunți cu acestă problemă, datorită proprietăților astringente și a conținutului bogat de tanin. De asemenea, are rol protector asupra mucoasei intestinale.

Proprietățile ceaiului din frunze de afin: recomandat în caz de diabet

Frunzele de afin sunt eficiente și în caz de diabet, mai ales în fazele incipiente ale bolii. Ceaiul obținut din frunze de afin are proprietatea de a scădea nivelul de zahăr din sânge.
De asemenea, datorită conținutului bogat de flavonoizi, oferă protecție împotriva bolilor de inimă, în special a aterosclerozei, cauzată de depunerea de lipide pe vasele de sânge.

Util în caz de ulcer

Și bolnavii de ulcer pot apela la aceată licorare, care are efect cicatrizat și rol protector asupra mucoasei gastrice. Cel mai bine este să îl bei înainte de masă, cu jumătate de oră înainte.

Cum sa folosim menta ca medicament

Menta este una dintre plantele cu cel mai ridicat nivel de antioxidanti si are numeroase efecte benefice, datorita cantitatii mari de uleiuri volatile, flavonoizi si polifenoli continute de frunze. Menta anesteziaza mucoasa gastrica, astfel ca are un usor efect antiemetic, stimuleaza secretia bilei si favorizeaza eliminarea toxinelor, decongestioneaza caile respiratorii iar unele studii arata chiar ca mentolul ar avea proprietati anticancerigene.

Tratamente naturiste cu menta pentru probleme digestive (indigestie, flatulenta, greata, diaree) 

Se spala cateva frunze de menta, se pun intr-un bol in care se adauga putina sare, 1-2 lingurite de suc de lamaie, o lingurita de coriandru si putina pudra din seminte de chimion. Se adauga putina apa si se face o pasta. Se ia o lingurita din aceasta pasta de doua ori pe zi, inaintea meselor sau in timpul lor.

Tratamente naturiste cu menta pentru a trata acneea

Se pune putina pasta de menta (obtinuta din frunze zdrobite) pe zona afectata sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte, scrie site-ul terapiinaturiste.ro

Tratamente naturiste cu menta impotriva diareei  Se face un macerat din doua lingurite de frunze de menta uscate la 250 ml apa plata (se lasa la macerat 6 ore). Se consuma trei cani pe zi.   

Este bun si ceaiul din frunze de menta impotriva diareei sau laptele cald cu menta. 

Tratamente naturiste cu menta impotriva respiratiei urat mirositoare 

Se amesteca o lingurita de suc de menta cu o lingurita de suc de lamaie si o lingura de miere. Se consuma de trei ori pe zi sau se face gargara. Beneficii tratamente naturiste cu menta Potrivit medicalnewstoday.com, menta ar putea avea urmatoarele efecte benefice: Acidul rosmarinic din menta are efect antiinflamator si poate opri declansarea alergiilor sezoniere.

Uleiul volatil din menta, mentolul, are efect decongestionant si ajuta la eliminarea mucusului format ca urmare a racelilor. De asemenea, ceaiul de menta poate ameliora durerile de gat. In cazul unei indigestii, menta functioneaza ca un pansament, imbunatateste functia biliara si amelioreaza boala diareica.

Uleiul de menta este eficient si in cazul persoanelor care sufera de sindromul de colon iritabil, eliminand durerile de stomac si crampele abdominale, dar si simptomele specifice de dinaintea menstruatiei (balonare, dureri de burta etc.). Studiile au aratat ca studentii care miros menta atunci cand invata, tin minte mai usor si sunt mai concentrati.

Uleiul de menta ar putea sa amelioreze starile de greata care apar in timpul sedintelor de chimioterapie, iar unii compusi din menta ar ajuta chiar la prevenirea cancerului de prostata.

Extractul de menta este un ingredient frecvent utilizat in pastele de dinti si apa de gura deoarece improspateaza respiratia, albeste in mod natural dintii si previne aparitia cariilor dentare. 

Uleiul esential de menta are efect expectorant si decongestionant si poate curata caile respiratorii. Inhalarea printr-un vaporizator sau prin cremele speciale de masaj poate elimina congestia nazala si amelioreaza simptomele de raceala, printre care tusea si durerile de cap.

Salvia dezinfecteaza caile respiratorii

Salvia este o planta aromatica ce are numeroase beneficii asupra organismului. Trateaza febra, racelile, durerile de cap si previne formarea de tumori canceroase. Se poate administra intern (infuzie, pulbere, tinctura), extern (comprese, cataplasme) sau prin inhalarea uleiului volatil obtinut din frunze.

Va scapa de transpiratiile abundente

Salvia este o planta indicata in numeroase afectiuni, precum dischinezia biliara hipotona, colitele, transpiratiile abundente (inclusiv cele din menopauza), bronsitele cronice, afectiunile neurovegetative, diabetul, reumatismul, varicele, ranile infectate, ciclurile neregulate, neurastenia, ametelile. Se poate folosi sub forma de infuzie combinata (doua-trei cani pe zi), de tinctura (30 de picaturi, de trei ori pe zi, diluate in putina apa), de pulbere uscata (o lingurita rasa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol; se tine sub limba timp de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa sau cu ceai; pulberea nu se pastreaza mai mult de sapte zile).

Dezinfecteaza caile respiratorii

Salvia este bogata in substante cu rol antiseptic, antimicrobian si antiinflamator. Infuzia de salvie este folosita ca dezinfectant in caz de infectii ale cailor respiratorii superioare.

Ceaiul obtinut din doua lingurite cu planta uscata si din 200 ml apa desfunda nasul, calmeaza tusea si atenueaza durerile in gat. Substantele din compozitia frunzelor de salvie reduc febra, scad secretiile bronsice si calmeaza durerile musculare specifice gripei.

De asemenea, un bun tratament pentru durerile de gat este si gargara cu infuzie concentrata de salvie. O preparati din 50 g planta, la jumatate de litru de apa clocotita. Lasati vasul acoperit timp de zece minute, dupa care strecurati infuzia si faceti gargara cu ea de trei-patru ori pe zi. Urmati tratamentul pana la disparitia simptomelor.

„Opreste” frisoanele

Pentru a trata febra si frisoanele este indicata si infuzia de salvie, pe care o preparati dintr-o lingura cu planta, la 250 ml apa fierbinte. Lasati 10-15 minute vasul acoperit, filtrati si beti infuzia obtinuta in mai multe reprize, dupa mesele pricipale.

Si amestecul dintre salvie si alte plante aduce beneficii in cazul amigdalitei. Preparati ceaiul din 30 g salvie, 30 g podbal, 30 g patlagina, 40 g coada-calului, 20 g sunatoare, 30 g coada-soricelului si 30 g musetel. Puneti trei lingurite din acest amestec la 300 ml cu apa clocotita, iar dupa ce strecurati ceaiul beti trei cani pe zi, pana la disparitia simptomelor.

Utila in procesul de digestie

Persoanele care sufera de afectiuni intestinale precum balonarile sau sindromul intestinului iritabil beneficiaza de pe urma proprietatilor dezinfectante ale salviei. Doua-trei cani cu infuzie de salvie consumate zilnic sunt utile in caz de enterocolite, dar si de diaree. Frunzele proaspete de planta presarate peste alimente stimuleaza apetitul si usureaza digestia. Ele confera mancarii un gust usor amarui, care actioneaza ca un tonic digestiv.

Amelioreaza durerile de cap

Salvia invioreaza simturile si stimuleaza capacitatea de concentrare si de memorare. Infuzia de salvie calmeaza durerile de cap si imbunatateste tonusul psihic, fiind utila in perioadele de suprasolicitare. Datorita capacitatii ei de stimulare a memoriei, planta este considerata utila persoanelor care sufera de boli degenerative precum maladia Alzheimer.

Detoxifica organismul

In medicina ayurvedica se spune ca fumul obtinut prin arderea frunzelor de salvie purifica atmosfera din casa si indeparteaza energiile negative. In loc de fum, puteti incerca uleiul volatil din salvie picurat in lampa aromatizanta sau in apa de baie. Datorita proprietatilor depurative, o cura de doua-trei luni cu infuzie de salvie (doua-trei cani pe zi) ajuta la eliminarea toxinelor din organism.

Stimuleaza regenerarea tenului

Salvia contine acizi fenolici si enzime cu proprietati antioxidante. Una dintre ele este superoxid dismutaza, enzima antiimbatranire ce corecteaza defectele aparute in timpul multiplicarii celulare, incetinind, astfel, procesul de degradare a tesuturilor. Din acest motiv, este folosita in cosmetica, pentru prepararea cremelor, a sapunurilor si a sampoanelor. Compresele cu infuzie de salvie preparata in casa au efect usor astringent si revigoreaza tenul obosit. Ajuta la vindecarea ranilor, ulceratiilor cutanate si eczemelor si imbunatatesc aspectul pielii afectate de psoriazis.

De folos la cresterea parului

Daca aveti probleme cu scalpul, folositi un amestec de apa cu salvie si veti avea un par stralucitor. Salvia hraneste pielea capului, imbunatateste circulatia sangelui si ajuta la cresterea parului. De asemenea, uleiul din florile de salvie ajuta la intarirea firelor de par, in timp ce planta in sine este folosita pentru oprirea caderii parului si combaterea firelor albe. Mai mult, o infuzie puternica, preparata din frunze de salvie fierte, poate fi folosita ca si clatire a scalpului, pentru a ajuta la inchiderea la culoare a parului grizonat, dar si pentru tratarea matretii.

Amarantul - efecte uimitoare pentru sanatate

Amarantul este o planta inalta, cu frunze late verzi, flori de culoare rosu aprins sau auriu. Florile sunt sub forma unor muguri de cereale minuscule, motiv pentru care planta intra deseori in categoria “cerealelor”. Dar amarantul nu este o cereala precum ovazul, graul sau orezul. Este uneori denumit “pseudo-cereala” datorita structurii sale nutritionale, similara cu a cerealelor. In Romania, creste o specie a amarantul numita, surpinzator, stir. Spun surprinzator, pentru ca stirul este considerat mai mult o planta buna pentru animale.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei cereale este ca nu contine gluten. Boabele macinate dau o faina de o nuanta de alb-ivoriu, desi “mugurii” rosii pot fi si ei macinati pentru a conferi culorii o nuanta mai rosiatica, dar si un aport nutritiv mai mare.

Amarantul se gateste precum orezul, quinoa sau pastele: se fierbe in multa apa (sase cani de apa la o cana de amarant), timp de 15 – 20 de minute, se strecoara, se clateste si se consuma.

Amarantul este foarte bun pentru ingrosarea sosurilor, a supelor, a tocanitelor si chiar a jeleurilor. Consumat ca o gustare, amarantul poate avea o consistenta usoara, cu aroma de nuci sau usor piperata. Amarantul este mult mai nutritiv decat oricare dintre varietatile de cereale adevarate.

Un motiv pentru care amarantul se distinge printre cereale este continutul sau nutritiv remarcabil. Este mai bogat in minerale, precum calciu, fier, fosfor si carotenoide decat majoritatea legumelor. Are si un continut de proteine impresionant: la o cana de amarant acesta contine 28.1 grame proteine comparativ cu 26.3 grame la aceeasi cantitate de ovaz si 13.1 grame la o cana de orez.
Amarantul este si o sursa buna de lizina, un amino acid important cu un continut proteic comparativ cu al laptelui, dar mai usor de digerat; ceea ce nu se poate spune despre restul cerealelor. Pe langa aceasta, mai contine si proteinele de baza denumite albumine si globuline, care, in comparatie cu prolaminele din grau, sunt mai solubile si mai digerabile.

O cana de amarant crud contine 15 miligrame de fier, in timp ce orezul alb contine numai 1.5 miligrame. O cana de amarant crud contine 18 miligrame de fibre, comparativ cu orezul alb care contine numai 2.4 grame.

Cu un continut de 105% de mangan din necesarul zilnic pe portie, amarantul contine in acelasi timp si mai putini carbohidrati. Are un continut triplu de calciu si e foarte bogat si in magneziu, fosfor si potasiu. Amarantul contine 6 pana la 10% grasimi, predominant nesaturate dintre care  77% acizi grasi nesaturati, printre care acidul linoleic, necesar unei nutritii optime. Nu in cele din urma, amarantul este singura cereala studiata ce contine vitamina C.