Se afișează postările cu eticheta pet. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pet. Afișați toate postările

Apa de la robinet sau apa minerala

Specialistii Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania au realizat un studiu in care au analizat calitatea apelor minerale imbuteliate, dar si pe cea a apei de la robinet. Se pare ca apa imbuteliata nu este cu mult mai sigura decat cea de la robinet, iar specificatiile de pe ambalaje nu reflecta adesea calitatea reala a apei. Iata ce trebuie sa stii atat despre apa de la robinet, cat si despre cea vanduta la sticle sau PET-uri: 

Apa de la robinet trebuie sa fie sanogena si curata, adica: 

- sa fie lipsita de microorganisme, paraziti sau substante care, prin numar sau concentratie, pot constitui un pericol potential pentru sanatatea umana;
- parametrii chimici analizati sa se incadreze sub concentratia maxima admisa prevazuta de Legea privind calitatea apei potabile. 

Pretul mare al unei sticle imbuteliate nu justifica neaparat calitatea. Daca intr-o alta tara exista o apa de renume si care este considerata a fi o apa foarte buna, prin urmare foarte scumpa, nu inseamna ca in Romania, patria apelor minerale, aceasta apa este de calitate, dupa cum se va vedea din studiu, acestea iesind chiar pe un loc foarte jos. Acest lucru se datoreaza marketingului, dar si faptului ca in tara respectiva nu exista apa minerala de calitate si aceasta este toata calitatea de care pot dispune. 

Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator, distribuitor si de autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii urmatorii parametrii: Aluminiu , Amoniu, Bacterii coliforme, Culoare, Concentratia ionilor de hidrogen (pH), Conductivitate, Clorul rezidual liber, Clostridium perfringens, Escherichia coli, Fier, Gust, Miros , Nitriti, Nitrati, Oxidabilitate, Pseudomonas aeruginosa, Sulfuri si hidrogen sulfurat, Turbiditate, Numar de colonii dezvoltate (22°C si 37°C) si Duritate. 

Producatorii de apa potabila in sistem centralizat au obligatia de a publica lunar pe site-ul acestora buletinele de analiza a apei furnizata consumatorilor.

Producatorii de apa potabila distribuita prin sistem public trebuie sa asigure accesul populatiei la datele privind calitatea apei potabile produse, sa permita inspectia de catre reprezentantii populatiei la orice ora acceptabila, la cel putin un birou de relatii cu publicul, sa afiseze programul si numarul de telefon la care se pot obtine date despre calitatea apei potabile produse si distribuite. 

Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fara plata pentru populatia deservita de producator, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice, altele decat cele din zona de aprovizionare a producatorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obtinerea informatiilor privind calitatea apei potabile. 

Apa potabila imbuteliata/conditionata este apa care se imbuteliaza in recipiente de compozitie, forma si dimensiuni diverse, inchise ermetic, fiind curata si potrivita pentru consumul direct, fara tratament suplimentar. Apa potabila imbuteliata este considerata un aliment. 

Cerintele legale referitoare la etichetarea apei de masa ofera libertate totala producatorilor sa declare sau nu compozitia chimica a apei, fapt constatat si prin analiza celor 6 tipuri de apa de izvor si a celor 3 tipuri de apa de masa. Acest lucru conduce la incalcarea dreptului consumatorului de a fi informat corect, complet si precis. In felul acesta, consumatorul roman nu poate sa aleaga in cunostinta de cauza, fiind expus unor riscuri privind sanatatea sa.

In lunile de vara nu recomandam consumul de apa potabila imbuteliata in recipiente de plastic, deoarece transportul si depozitarea acestora nu se realizeaza cu respectarea parametrilor de temperatura (5-25 grade celsius) si umiditate(75%), lucru ce reiese si in urma controalelor realizate de catre inspectorii ANPC. Consumatorii pot sa foloseasca ca alternativa apa furnizata in sistem centralizat, adica apa de la robinet. 

Prin apa minerala naturala se intelege o apa pura din punct de vedere microbiologic, care isi are originea intr-un zacamant/acvifer subteran si este exploatata prin una sau mai multe emergente naturale ori foraje. 

Eticheta apelor minerale naturale trebuie sa contina urmatoarele informatii obligatorii: 

- mentionarea compozitiei chimice, precizandu-se constituentii caracteristici; 

- locul unde este exploatata sursa si numele acesteia; 

- indicarea eventualelor tratari prevazute in actul normativ; 

- apele minerale naturale avand o concentratie de fluor mai mare de 1,5 mg/l vor avea specificat pe eticheta urmatorul avertisment: "Contine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor si copiilor sub 7 ani". 

“Niciun alt aliment nu este ingerat zilnic intr-o cantitate asa de mare. Acest lucru ne obliga sa acordam o atentie deosebita apei. Din pacate, alegerea unor ape minerale naturale plate in vederea hidratarii organismului nu este o optiune usoara avand in vedere faptul ca producatorii nu sunt obligati sa declare compozitia chimica a apei dupa o structura standardizata. Totusi, daca eticheta va ofera posibilitatea verificarii anumitor constituenti, atunci trebuie sa aveti in vedere urmatoarele criterii: 

- nivelul scazut de sodiu, mai mic de 20 mg/l; 

- nivelul scazut de nitrati, mai mic de 4 mg/l; 

- continutul scazut de reziduu fix la 180 grade Celsius, mai mic de 500 mg/l; 

- nivelul scazut de calciu, mai mic de 100 mg/l. 

Daca aveti probleme grave de sanatate, consultati medicul curant pentru a va recomanda apa potrivita in functie de diagnosticul dvs." Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Presedinte APC Romania.

Studiul face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra. Prin aceasta campanie Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) isi doreste sa informeze cat mai multi consumatori despre importanta unui stil de viata bazat pe alimente sanatoase precum si despre importanta etichetei aflate pe produsele din magazine.

PET-urile sunt periculoase, provoaca cancer

PET-urile sunt periculoase, mai ales când sunt refolosite. Recipientele din polietilenă tereftalat, cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile, acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt adesea ignorate.
Studii recente au demonstrat faptul că apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin, apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial. Printre altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt  responsabile pentru 25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi copii, pot fi fatale.
În plus, plasticul ambalajului ţinut la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă. „Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei, dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii.
Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite. Aceasta precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.
Specialiştii spun că substanţele din structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”, afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele procesate nu trebuie învelite în plastic.
Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător
“Chiar şi detergenţii ambalaţi în pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare, iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în final este folosit la spălarea hainelor.
De aici, ajunge pe piele şi provoacă aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu. PET-urile sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate  constă în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.

Sticlele din plastic sunt periculoase pentru sanatate

Recipientele din polietilenă tereftalat, cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile, acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt adesea ignorate.

Studii recente au demonstrat faptul că apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin, apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial. Printre altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt responsabile pentru 25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi copii, pot fi fatale. În plus, plasticul ambalajului ţinut la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă. „Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei, dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii. Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite. Aceasta precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.

Specialiştii spun că substanţele din structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”, afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele procesate nu trebuie învelite în plastic. Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător “Chiar şi detergenţii ambalaţi în pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare, iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în final este folosit la spălarea hainelor. De aici, ajunge pe piele şi provoacă aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu. PET-urile sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate constă în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.