PET-urile sunt periculoase, mai
ales când sunt refolosite. Recipientele din polietilenă tereftalat,
cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod
curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile,
acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în
preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din
păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt
adesea ignorate.
Studii recente au demonstrat faptul că
apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată
otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este
expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin,
apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial. Printre
altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt responsabile pentru
25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi
copii, pot fi fatale.
În plus, plasticul ambalajului ţinut
la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de
substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate
în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă.
„Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări
hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei,
dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii.
Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip
PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare
organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite. Aceasta
precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât
sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu
lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor
elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.
Specialiştii spun că substanţele din
structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu
care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra
ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”,
afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia
să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să
păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De
asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele
procesate nu trebuie învelite în plastic.
Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător
“Chiar şi detergenţii ambalaţi în
pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o
creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii
ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite
perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare,
iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în
final este folosit la spălarea hainelor.
De aici, ajunge pe piele şi provoacă
aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu. PET-urile
sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul
înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate constă
în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu
pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul
de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie
refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul
ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de
substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât
mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită
structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul
iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu