Condimentele tip adaosuri pentru mancaruri sunt periculoase

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC) a realizat un studiu pe 36 de tipuri de condimente adaosuri pentru mancaruri care se gasesc in toate supermarketurile din Romania. 

Majoritatea produselor analizate (80%) contin pana la 96 de grame de sare la 100 grame. Atunci cand cumparam condimente de tip adaosuri pentru mancaruri luam de fapt sare la un pret de zece ori mare, au concluzionat autorii studiului APC Romania, coordonat de conf. dr. Cornel Stanciu. „Am identificat si foarte multi aditivi alimentari, 16, unii dintre ei chiar interzisi in unele tari din UE, cum ar fi Franta, Danemarca si Belgia. Am descoperit foarte multa sare. Noi platim sarea, la pret de condiment. Am identificat si cuburi cu afumatura ce aveau doar urme de fum”, potrivit reprezentantilor APC.

„Condimentele tip adaosuri pentru mancaruri, in majoritatea lor, sunt dezechilibrate din punct de vedere nutritional, din cauza numarului mare de aditivi alimentari si al continutului ridicat de sare si zahar. In cazul acestui tip de produs, ingredientul principal trebuie sa fie constituit din doua sau mai multe legume sau un anumit tip de carne in cazul celor care au acest tip de ingredient in denumirea produsului, nicidecum din sare, zahar si potentiatori de aroma si gust. Avand in vedere compozitia chimica a acestor produse, ne exprimam temerea in legatura cu potentialul nociv al acestora pentru consumatori”, a declarat conf. dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania, potrivit adevarul.ro.

O alta problema descoperita pe etichetele produselor se refera la cantitatea mare de zahar. Peste 75% dintre aceste condimente contin zahar pana la 27% din cantitatea totala. Cat despre legume – doar urme infime – intre 0,9 si 4 grame de vegetale la 100 grame de produs contineau un sfert dintre produsele analizate. La 72% dintre condimentele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de potentiatorii de aroma si gust. Acesti aditivi alimentari prezinta riscul aparitiei unor afectiuni medicale (intolerante alimentare, alergii, cancer) in cazul unui consum constant si pe termen lung.

In urma studiului s-au identificat 2 produse cu denumiri inselatoare (Knorr Cub gaina si Maggi Gust afumatura) apartinand producatorilor Unilever si Nestle. La produsul Knorr Cub gaina nu regasim niciun ingredient care sa aiba legatura cu denumirea produsului, ci doar grasime de pui 2% si extract de pui 0,1%; iar la produsul Maggi Gust afumatura regasim doar arome de fum, nici urma de afumatura. 

Pe de alta parte si la celelalte sortimente care au in denumire un anumit tip de carne, aceasta se regaseste in cantitati insignifiante („urme”): Maggi Cub gaina (carne deshidratata de gaina 0,1%), Maggi Gust de gaina (grasime de gaina 0,3%, carne deshidratata de gaina 0,08%), Vegeta Gust de gaina (extract de carne de gaina deshidratata 0,9% si aroma de carne de gaina), Maggi Cub vita (carne deshidratata de vita 1,3%).

Read More

Usturoiul din China este plin de toxine

Probabil că atunci când mergi să faci cumpărături în supermarket, și tu ești tentată să te îndrepți către lădițele acelea pline cu usturoi mare și foarte alb.

Probabil că atunci când mergi să faci cumpărături în supermarket, și tu ești tentată să te îndrepți către lădițele acelea pline cu usturoi mare și foarte alb.

Într-adevăr, usturoiul din China, căci despre el este vorba, este plăcut ochiului. Nu însă și organismului. 80% din usturoiul comercializat în toată lumea provine din China, țară în care metodele de certificare nu sunt de încredere. Usturoiul produs în această țară este ușor de recunoscut datorită mai multor aspecte, pe care le vom dezvolta în cele ce urmează.

Specialiștii susțin că acest usturoi este pulverizat cu substanțe chimice al căror rol este acela de a-i stopa creșterea, de a-l albi și de a-i distruge dăunătorii. Aceiași specialiști trag un semnal de alarmă și referitor la tehnicile de cultivare a usturoiului practicate de chinezi. Ei susțin că producătorii obișnuiesc să fertilizeze solul cu deșeuri umane netratate.

Mai mult, în scopul distrugerii paraziților, cultivatorii chinezi tratează usturoiul cu o substanță foarte toxică, bromură de metil. Dacă este expus unei concentrații foarte mari de bromură de metil, omul poate dezvolta afecțiuni respiratorii grave, putându-i fi afectat, de asemenea, sistemul nervos central. Adesea, această substanță cauzează moartea. De asemenea, producătorii chinezi supun usturoiul unor tratamente cu plumb, sulfiți sau cu alți compuși foarte periculoși.
Usturoiul din China este păstrat la temperaturi foarte scăzute și depozitat pe perioade lungi de timp. Stocarea îndelungă are drept rezultat scăderea nivelului de alicină, un constituent de bază al usturoiului, responsabilă pentru majoritatea beneficiilor pe care usturoiul le aduce sănătății. Știind toate aceste lucruri, poate că ar trebui să încerci să-ți îndrepți atenția către usturoiul autohton, mai puțin aspectuos, ce-i drept, dar mult mai sănătos și mai aromat.

Read More

Zece copii la spital dupa ce au mancat la scoala otrava

Zece elevi de clasa a III-a de la o şcoală din Călăraşi au ajuns, luni, la spital, după ce au mâncat otravă pentru şobolani.
Potrivit vicepreşedintelui Conisliului Judeţean Călăraşi, Marian Dinulescu, otrava a fost adusă la şcoală de un elev, care şi-a păcălit colegii că este cu totul altceva.
Micuţii sunt în stare bună şi sunt în afara oricărui pericol.
Inspectoratul Şcolar Judeţean se va sesiza în acest caz.

Read More

PET-urile sunt periculoase, provoaca cancer

PET-urile sunt periculoase, mai ales când sunt refolosite. Recipientele din polietilenă tereftalat, cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile, acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt adesea ignorate.

Studii recente au demonstrat faptul că apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin, apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial. Printre altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt  responsabile pentru 25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi copii, pot fi fatale.

În plus, plasticul ambalajului ţinut la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă. „Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei, dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii.

Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite. Aceasta precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.

Specialiştii spun că substanţele din structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”, afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele procesate nu trebuie învelite în plastic.

Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător

“Chiar şi detergenţii ambalaţi în pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare, iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în final este folosit la spălarea hainelor.

De aici, ajunge pe piele şi provoacă aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu. PET-urile sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate  constă în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.

Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.

Read More

Sticlele din plastic sunt periculoase pentru sanatate

Recipientele din polietilenă tereftalat, cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile, acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt adesea ignorate.

Studii recente au demonstrat faptul că apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin, apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial. Printre altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt responsabile pentru 25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi copii, pot fi fatale. În plus, plasticul ambalajului ţinut la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă. „Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei, dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii. Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite. Aceasta precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.

Specialiştii spun că substanţele din structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”, afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele procesate nu trebuie învelite în plastic. Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător “Chiar şi detergenţii ambalaţi în pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare, iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în final este folosit la spălarea hainelor. De aici, ajunge pe piele şi provoacă aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu. PET-urile sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate constă în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila. Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.

Read More

Painea contine chimicale, opt E-uri ascunse

Pâinea este unul dintre cele mai cumpărate alimente din România. Tradiţia impune ca acest aliment să fie consumat în cantităţi extrem de mari la fiecare masă, motiv pentru care pâinea a devenit subiect de controverse în rândul specialiştilor. Oare este benefic pentru organism să consumăm pâine în condiţiile în care conţine atât de multe substanţe dăunătoare?

La prima vedere pâinea este un aliment obişnuit, care conţine faină, apă drojdie şi în unele cazuri sare. De cele mai multe ori poartă numele materiei prime din care este realizată, adică pâine neagră sau pâine de secară. Pe lângă aceste aspecte clasice, pâine din comerţ, sau pâinea noastră cea de toate zilele, pe care o consumăm în cantităţi impresionante conţine numeroşi aditivi care au rolul de a o face mai apetisantă.

Spre deosebire de ţările civilizate, legea panificaţiei din România este una permisivă, care acceptă aproape orice ca brutarul să adauge pâinii sale pentru a o vinde cât mai repede. Acest aspect este unul contradictoriu pentru că specialiştii în nutriţie ne informează că aceste substanţe sau aditivi care se regăsesc în pâine nu fac deloc bine organismului uman.

La o analiză succintă printre cei mai cunoscuţi aditivi din pâine sunt: Oxidanţi, pentru modificarea elasticităţii glutenului: bromat de potasiu, iodat de potasiu, compuşi cu clor (dioxid de clor), peroxide de calciu, persulfat de amoniu; Reducători, pentru scăderea elasticităţii glutenului: cisteina, glutationul, sulfat de sodium( E- 514);

Emulgatori şi surfactant: esteri ai sorbitolului (E491,492,493,494,495), sucrogliceride (E-474 473), poliglicerinesteri(E-475,476), esteri ai propilenglicolului (E-477), esteri ai acidului lactic (E472b),esteri ai acidului tarctic (E-472 d) cu acizi graşi. Agenţi de îngroşare, gelifiere: guma guar (E-412), guma garruba (E-410), amidon şi amidonuri modificate (E-1404,1420,1440), gluten, protein din soia, carboximetilceluloza (E-466);

Acidifianţi: acid acetic (E-260), acid lactic (E-270), acid fumaric (E-297), acid tarctric (E-334); Enzime exogene amilaze (fungice,bacteriene) proteaze, lipoxigenaza, pentozanaze ,amiloglucozitaze;
Agenţi de înălbire: carbonat de calciu (E-170), lactate de calciu (E-327), peroxide de benzoil; Conservanţi: acid propionic şi propionate (E-280,281,282,283), acid sorbic şi sorbanţi (E-200,201,202,203).

După cum se poate observa lista nu este deloc scurtă şi cei mai mulţi dintre aceşti emulgatori ne pun sănătatea în pericol. Nutriţioniştii sunt de părere că pâinea albă este cea mai nocivă dintre toate sortimentele, dar orice pâine conţine gluten, proteina din cereale care atacă necondiţionat sănătatea umană.

Printre cele mai comune boli provocate de consumul de gluten sunt: osteoporoza, boala de colon iritabil, boli inflamatorii intestinale, diverse tipuri de anemie, diverse tipuri de cancer, artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă, aproape toate celelalte boli autoimune, anxietate, depresii severe, schizofrenie, demenţă, migrene, epilepsie şi neuropatie.

Acestea fiind datele existente nu putem să ne întrebăm care este cauza pentru care în România se consumă atât de multă pâine? Este vorba despre ignoranţă sau pur şi simplu nepăsare?

Read More