Se afișează postările cu eticheta antioxidanti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta antioxidanti. Afișați toate postările

Cateva lucruri mai putin stiute despre rodie

Are bobite mici si rosii, parfumate, dulci sau acrisoare - in functie de soi si maturitatea fructului. Rodia este un fruct bogat in acizi grasi: punicic (omega-5), stearic, icosanoic, linoleic, linolenic, oleic, palmitic, polifenoli, tanini, antocianini si acid elagic, fitosteroli, vitamine (A,C, E si acid folic), in fibre, potasiu si nutrienti.

Pigmentul rosu inchis arata concentratia mare de antioxidanti. Se spune ca acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. Iata cateva lucruri mai putin stiute despre rodie:

1. Rodia contine trei tipuri de polifenoli antioxidanti, a caror actiune este​ ​cunoscuta deoarece​ ​inhiba proliferarea​ ​si invazia​ ​celulelor​ ​canceroase

2. Rodia sau extract​​ul​ ​de rodie poate ajuta la reducerea durerilor articulare​ ​si​ ​a​ ​inflamatiilor,​ ​in cazuri​ ​de artrita.​

3. ​Rodia impiedica dezvoltarea placii in artere, stimuleaza​ ​sanatatea inimii​ ​si​ ​​poat​e​actiona chiar ca un tratament natural pentru disfunctia erectila.

4. Fructul de rodie este compus​ ​din pungute pline​ ​de seminte, numite arile. Pentru o nutritie optima se recomanda consumul cu tot cu semintele tari pentru ca sunt bogate in fibre​ ​si nutrienti de inalta calitate.

5. Semintele​ ​si sucul de rodie​ ​sunt considerate​ ​a fi​ ​un tonic pentru inima si gat.

6. Rodia este un bun ​constructor de sange.

7. Calitatile astringente ale sucului de​ ​rodie sunt​ ​considerate valoroase​ ​in tratarea unei varietati​ ​de afectiuni, cum ar fi oprirea sangerar​i​lor​ ​nazale si​ ​gingivale,​ ​tonifierea​ ​pielii,​ ​tratarea hemoroizilor, redarea fermitatii sanilor.

Ceapa rosie reduce nivelul colesterolului rau si combate diabetul

Ceapa este una dintre cele mai populare legume din întreaga lume. E preferata românilor la ciorba de fasole şi a grecilor la celebra lor salată.
Mai nou, a intrat şi pe lista preferinţelor medicilor, după ce i s-a descoperit eficienţa în lupta cu diferite afecţiuni. Prin comparaţie cu ceapa albă, ceapa roşie este mai dulce, mai puţin usturătoare şi, mai important, conţine de două ori mai mulţi antioxidanţi, fapt ce o transformă într-o componentă importantă în lupta pentru o sănătate de fier.
Gustul pe care îl are este dat de sulfide, care odată ingerate, produc la rândul lor, în organism, cisteine, nişte substanţe cu rol important în slăbire şi detoxifiere. Cercetări recente arată că aceşti compuşi de sulf au o mare capacitate de a fluidifica sângele, prevenind formarea trombilor şi, în plus, reduc nivelul colesterolului rău şi al trigliceridelor.
De asemenea, s-a demonstrat că, introdusă frecvent în alimentaţie, ceapa roşie influenţează şi funcţionarea celulelor, întărindu-le şi ajutându-le să profite la maximum de oxigenul primit.
Sursă de antioxidanţi
Ceapa roşie este o sursă veritabilă de flavonide şi polifenoli, antioxidanţi care previn degradarea celulară, combat formarea tumorilor şi reduc dramatic procesele inflamatorii. Potrivit cercetărilor, o porţie bună de ceapă roşie, adăugată zilnic în meniu, este mult mai eficientă pentru sănătate decât orice supliment alimentar pe bază de antioxidanţi. Asta deoarece organismul recunoaşte mai uşor nutrienţii atunci când provine din surse naturale decât atunci când vorbim despre produşi de sinteză.
Conţine mult crom
Persoanele care consumă alimente procesate în cantitate mare s-a dovedit că au deficienţă de crom, ceea ce facilitează instalarea bolilor cardiovasculare şi a diabetului. Ei bine, ceapa roşie este şi în acest caz soluţia salvatoare, întrucât este o sursă fantastică de crom: scade nivelul zaharurilor din sânge şi sporeşte sensibilitatea la insulină.

Beneficii mai putin stiute despre planta aloe vera

Cunoscuta mai ales pentru beneficiile asupra pielii, aloe vera este un remediu demn de luat in seama, paleta de afectiuni pe care le poate trata fiind mult mai larga. Iata cateva beneficii mai putin stiute ale acestei plante:

1. Sursa de antioxidanti
Aloe vera este un pachet de vitamine, inclusiv cele cu rol de antioxidanti: A, C si E. O doza de aloe in dieta dumneavoastra ar putea invinge radicalii liberi care contribuie la cancer, boli de inima si alte maladii.

2. Combate durerea
Frunzele proaspete de aloe contin 12 compusi organici numit antrachinone. Acestia ajuta la ameliorarea durerii, dar au si rol de agenti antivirali.

3. Ajutor digestiv
Aloe nu este doar un calmant asupra arsurile solare. Administrat pe cale orala, proprietatile anti-inflamatorii ale plantei lucreaza pentru a calma sistemul digestiv iritat de orice, de la boala de reflux gastroesofagian pana la chimioterapie.

4. Rapel sistemului imunitar
Polizaharidele din gelul proaspat de aloe vera stimuleaza sistemul imunitar, contribuie la producerea de energie si de oxigenare a celulelor.

5. Scade colesterolul
Un studiu organizat de National Institutes of Health a aratat ca un consum zilnic de suc de aloe vera reduce colesterolul rau cu 18%.

6. Scade nivelul de zahar din sange
Un alt studiu a demonstrat ca aloe vera poate reduce glicemia, ceea ce poate fi de mare ajutor pentru persoanele care sufera de diabet.

7. Ajuta in caz de artrita
Cu gama sa de enzime anti-inflamatorii si aminoacizi, aloe vera poate fi parte din arsenalul celor care sufera de artrita pentru a calma inflamatiile articulare.

Sfecla rosie lupta impotriva anemiei

Legumă de sezon, este folosită de gospodine mai ales la prepararea unei delicioase salate. Puţine ştiu însă ce proprietăţi nebănuite are. 
Cunoscuta pentru beneficiile sale inca din antichitate, sfecla rosie are in compoziția sa multe substanțe nutritive precum vitamina A, vitaminele B1, B2, B6, vitamina C, sodiu, calciu, sulf, cupru, fier, iod, potasiu si antioxidanți.
Iata care sunt cele mai importante efecte pozitive pe care le are asupra sanatații:

Lupta impotriva anemiei

Sfecla rosie contine o gama larga de vitamine, minerale si substante active. Printre acestea contine fier, dar si acid folic - importante in producerea de globule rosii la nivelul maduvei osoase hematogene.

Protejeaza ficatul

Afectiunile hepatice pot fi ameliorate prin consumul de sfecla rosie. Astfel ficatul gras (steatoza hepatica), ficatul obosit, ficatul lenes sau chiar in starile infectioase precum hepatite sfecla rosie ajuta la imbunatatirea metabolismului celular si prelungeste viata hepatocitelor (celule hepatice).

Tine inima sanatoasa

Potrivit unui studiu din 2010 al Universitații Queen Mary, un pahar de 250 ml de suc din sfecla rosie pe zi scade considerabil tensiunea arteriala. Cu cât tensiunea este mai crescuta, cu atât scaderea este mai mare.
Daca ar fi consumata pe scara larga, sfecla rosie ar putea reduce cu 10% decesele cauzate de bolile cardiovasculare, sunt de parere cercetatorii.

Cat de sanatos este sa mananci muraturi

Adevaratele muraturi se obtin prin fermentarea acidolactica, naturala, cu tulpini de bacterii probiotice salbatice (Lactobacillus plantarum, Leuconostoc mesenteroides) a legumelor si fructelor proaspete, sanatoase, in saramura (obtinuta cu sare autohtona sau sare marina).

Muraturile sunt cunoscute si apreciate de peste 4000 de ani, fiind mentionate si in biblie. Insa abia in ultimele decenii cercetarile efectuate asupra muraturilor naturale, fermentate (nu cele industriale conservate in otet), au dezvaluit virtutile alimentare si terapeutice ale acestora.

Fermentatia naturala

Potrivit prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, fermentatia trebuie sa se produca in lipsa oxigenului din aer; de aceea legumele si fructele trebuie sa fie bine acoperite de saramura. Temperatura optima de fermentare este de +40C, cand se acumuleaza cele mai mari cantitati de acid lactic substante biologic active si arome, generate prin fermentatia glucidelor din legume si fructe.

"Fermentatia trebuie sa aiba loc, fie in butoaie de stejar, fie in borcane de sticla. Nu se recomanda vasele din mase plastice, deoarece acidul lactic si saramura pot extrage din acestea substante toxice, periculoase pentru sanatate", sustine prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi.

In procesul natural de fermentatie, microflora existenta pe legume si fructe, transforma glucidele din acestea in nenumarate substante biologic active benefice, vitamine B1, B2, vitamina A, acid lactic, alcool, arome. "Foarte important este faptul ca prin procesul de murare se pastreaza substantele valoroase din legumele supuse acestui proces natural de conservare", completeaza prof.dr. Mencinicopschi.

Astfel varza murata devine un aliment probiotic, cu efecte curative, pastrandu-si compusii anticancerigeni (glucozinolati), hepatoprotectori (sulforafan), anti-inflamatori - antioxidanti (vitaminele A, C, E, zincul), fibrele alimentare 3 g%, (combat constipatia si detoxifica colonul), mineralele, potasiu (250 mg %), magneziu (16 mg%), fier (1,1 mg%), calciu (60 mg%), imbogatindu-se in acid lactic, reglator al microflorei intestinale si un conservant ideal, bacterii probiotice (Lactobacili) benefice pentru intarirea sistemului imunitar si sanatatea colonului.

Muraturile, pe langa toate aceste avantaje au si o densitate calorica foarte mica cuprinsa intre 20 - 25 kilocalorii la 100 grame, fiind indicate si in dietele pentru mentinerea siluetei.

Se pot mura fie numai legume, varza, castraveti, gogonele fie in amestec cu alte vegetale, gutui, morcovi, pepeni, telina, prune, etc. O reteta traditionala de muraturi trebuie sa contina neaparat si plante condimentare, seminte de mustar, marar, usturoi romanesc, schinduf, hrean, ghimber etc.

Beneficiile consumului de varza murata

1. Infectii respiratorii
Datorita bogatiei in vitamina C (50 - 60 mg%) naturala, chiar mai multa decat in portocale, varza are un puternic efect antioxidant, potentat si de vitaminele A si E si de catre mineralele zinc, magneziu, potasiu, calciu, intarind sistemul imunitar si rezistenta la viroze, inclusiv la diferitele forme de gripa.
Varza murata este indicata si persoanelor cu disbacteriemie determinate de tratamentele cu antibiotice de sinteza, pentru restabilirea microflorei intestinale si combaterea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

2. Hepatite
Sulforafanul din varza murata, fibrele alimentare, antioxidantii, au efecte hepatoprotectoare, stimuland sinteza unor enzime implicate in fazele I si II de detoxifiere hepatica. Combate de asemenea constipatia amplificand detoxifierea corpului si protejarea ficatului.

3. Cancer
Varza murata natural are efecte antitumorale-anticancerigene inducand apoptoza in celulele maligne prin intermediul glucozinolatilor.

4. Dislipidemie, ateroscleroza, boli cardiovasculare
Anumiti compusi din varza scad concentratia colesterolului rau (LDL) prevenind aparitia placilor ateromice.
In cazul hipertensivilor si suferinzilor de boli renale se recomanda o desarare prealabila a verzei murate.

5. Surmenaj
Varza murata este un neurotonic si miotonic natural intarind sistemul nervos si muscular prin bogatia de vitamine, minerale si alti factori biologic activi - motiv pentru care este recomandata in surmenajul fizic si intelectual.

6. Menopauza
Studii recente arata ca varza murata stimuleaza secretia hormonilor estrogeni si creste sensibilitatea receptorilor acestora, atenuand simptomele ca, bufeuri, nervozitate si aparitia prolapsului uterin, cancerului ovarian si osteoporozei.

7. Obezitate
Varza murata are putine calorii (20 Kcal/100 grame), dar multe fibre alimentare, determinand instalarea mai rapida a satietatii, curata organismul de toxine si poate determina schimbarea comportamentului alimentar si stilului de viata.


8. Imbunatatirea digestiei
Continutul important de minerale si fibre alimentare din varza murata imbunatateste digestia grasimilor si proteinelor fiind indicata la mesele la care se servesc mancaruri grele.
Antioxidantii din muraturi previn si aparitia nitrozaminelor cancerigene rezultate in urma digestiei carnurilor sau preparatelor din carne, precum si oxidarea grasimilor alimentare ingerate. Grasimile oxidate sunt agenti pro-cancerigeni recunoscuti.

9. Frumusete si antiimbatranire
Muraturile, prin compozitia lor bogata in vitamine, minerale, fitonutrienti, fibre alimentare contribuie la mentinerea unui ten tineresc (intarziind aparitia ridurilor), a unui par stralucitor si a unor unghii puternice. Stimularea detoxifierii organismului are efecte benefice asupra mentinerii tineretii si incetinirii proceselor naturale de imbatranire.

Muraturile sunt indicate, mai ales in timpul sezonului rece pentru efectele revitalizante, remineralizante, de intarire a sistemului imunitar, de optimizare a digestiei si microflorei intestinale, de stimulare a detoxifierii si cresterea rezistentei generale a corpului la agresiunile de mediu.

De retinut: Aceste efecte benefice sunt caracteristice doar muraturilor obtinute prin fermentare acidolactica naturala, nu si conservelor de legume in otet, sterilizate, obtinute industrial.

Atentionare: varza murata, ca de-altfel si varza preparata in alte moduri (salate, fiarta) vor fi consumate cu precautie de persoanele suferinde de hiper- si hipotiroidie. Precautia este impusa de prezenta compusilor (goitrogeni) din varza, care afecteaza functia tiroidei.

Cum se prepara ceaiu de frunze goji

Putini sunt cei care nu au auzit de goji, acele fructe mici de culoare rosie, pline de antioxidanti. Sunt unele dintre cele mai nutritive fructe si multe voci sustin ca ele reprezinta alimentul complet deoarece contin calciu, potasiu, zinc, fier, seleniu, riboflavina, betacaroten, licopen, luteina, antioxidanti, vitaminele B1, B2, B3, B6, C si E. Semintele lor sunt bogate in acizi grasi esentiali Omega 3 si 6.

Beneficiile frunzelor de goji insa, sunt o necunoscuta pentru multi. Valoarea medicinala a acestor frunze a fost atestata in mai multe documente medicale si carti in diferite dinastii din China antica. Astfel, frunzele de goji au fost folosite pentru a stimula potenta si a creste fertilitatea inca din anul 978 inainte de Hristos.

Compozitie chimica

Frunzele de goji contin mai mult caroten decat morcovul proaspat. In aceste frunze regasim si vitamina E, acidul ascorbic, tiamina, riboflavina, progesteron, aminoacizi, calciu, fier, zinc, seleniu, etc
In prezent frunzele de goji sunt folosite si ca aliment in preparate culinare ce se regasesc doar in meniul restaurantelor de lux.

Cum se prepara ceaiu de frunze goji

Din frunzele de goji puteti prepara un ceai astfel:
1. Pentru o cana de ceai se folosesc 1-1,5 g frunze de goji peste care se toarna apa fierbinte pana cand apa se ridica peste frunze.
2. Se lasa la infuzat, se strecoara si se consuma.

Beneficiile ceaiului de frunze goji

- imbunatateste calitatea somnului; dormi mai usor, te trezesti mai odihnit;
- reduce colesterolul si hipertensiunea arteriala;
- combate constipatia, durerile abdominale si arsurile la stomac;
- aportul de nutrienti foarte ridicat in antioxidanti naturali poate proteja celulele organismului in procesul de oxidare care este legat de anumite tipuri de cancer;
- ajuta la mentinerea starii de spirit; consumatorii de ceai din frunze goji sunt mai calmi si mai concentrati;
- ajuta la mentinerea starii generale de bine si creste longevitatea;
- imbunatateste circulatia sangelui;
- imbunatateste functiile sexuale si fertilitatea, in special la barbati; stimuleaza cresterea numarului de spermatozoizi si previne impotenta;
- creste imunitatea organismului;
- reduce febra;
- adjuvant pentru boli de inima, ficat, rinichi.

Este dovedit stiintific ca ceaiul de goji creste vitalitatea organismului si este reconfortant pentru creier. Atentie insa, frunzele de goji consumate sub forma de ceai sunt folosite pentru stimularea potentei nu pentru a trata impotenta.

Foarte important de retinut este ca nu se recomanda consumul de produse lactate in special branza si cascaval in timp ce se consuma ceai de goji deoarece branza poate diminua proprietatile medicinale ale bauturii.

Tratamente naturiste cu catina – uleiul de catina

Fructele de cătină sunt una dintre cele mai bogate surse de polivitamine naturale, cu acțiune specifică asupra organismului uman. In acest articol it prezentam cateva tratamente naturiste cu cătină, efectele nebănuite ale micilor fructe.
Cătina este un arbust ce crește pe coaste râpoase și care se dezvoltă bine pe prundișuri și nisipuri. Este spinos, de culoare albicioasă, iar fructele sale portocalii de 7-8 mm diametru au efecte benefice sănătății omului.
Aceste fructe minunate conțin monozaharide, flavonoide, numeroase microelemente (Na, K, Fe, P, Ca, Mg), polifenoli, acizi organici, taninuri, acizi grași esențiali (linoleic, oleic, palmitic, etc.), alfa și beta caroten, fitosteroli, vitamine liposolubile (A, E, F, D), vitamine hidrosolubile (C, P, K, complexul B) și multe altele.
Fiind bogate în atâtea vitamine și acizi grași esențiali, fructele de cătină sunt una dintre cele mai bogate surse de polivitamine naturale, cu acțiune specifică asupra organismului uman. Acizii grași esențiali conținuți în fructele de cătină, dar și acizii linoleic și linolenic au o acțiune antioxidantă, care se recomandă pentru tratarea mai multor afecțiuni.

Tratamente naturiste cu cătină – uleiul de cătină se folosește cu succes în arsuri termice și chimice

Uleiul de cătină acționează ca cicatrizant în arsurile termice și chimice, dar se folosește fără probleme și pentru problemele apărute în urma expunerii îndelungate la iradiații sau în diverse dermatoze.
Se poate folosi și intern pentru tratarea ulcerului gastric și duodenal, în boli endocrine, în hepatite, anemii și astenii sau în stări alergice.  Uleiul din semințe are o putere cicatrizantă mare și este indicat în plăgi sau răni greu vindecabile.
Pentru un bust de energie natural, sucul de cătină cu miere este foarte bun, datorită conținutului bogat de polivitamine. 25 de părți de suc de cătină și 75 de miere este un tratament excelent pentru astenia de primăvară, un bun energizant, și se folosește la fel de bine și după diverse boli pentru recuperare rapidă.
Datorită antioxidanților din fructele de cătină, acestea previn cancerul, iar unii compuși din frunzele și scoarța de cătină se folosesc ca anticancerigeni și antitumorali naturali.
Pentru reducerea colesterolului rău, uleiul de cătină este recomandat cu succes, mai ales că are efecte benefice și asupra sistemului cardiovascular. Consumul zilnic de fructe de cătină dimineața pe stomacul gol vă ține departe de boli de inimă sau alte boli grave, precum cancerul.

Tratamente naturiste cu cătină – vindecă-ți hepatita cu fructe de cătină

Puterea antioxidantă a fructelor de cătină se resimte și asupra ficatului bolnav. Așadar, dacă te confrunți cu o boală de ficat, consumă cătină. Se prepară zilnic, timp de 8 săptămâni sau mai mult, 100 ml de suc de cătină cu un sfert de litru de decoct din ramuri de cătină. Se pune o mână de ramuri de cătină într-o jumătate de litru de apă, după ce au fost curățate și mărunțite. Se fierb pentru 20 de minute la foc mic și se lasă la răcit. Sucul cu acest decoct se consumă zilnic pentru o cură de curățire a ficatului.
Reactivează și revitalizează activitatea hormonală, de aceea fructele de cătină se folosesc ca fertilizant și afrodiziac. Un pahar de suc de cătină vă va reda pofta de viață, de tinerețe și de a procrea. De asemenea, se folosește cu încredere în tratarea depresiei, căci crește nivelul serotoninei din organism. Denumit și hormonul fericirii, serotonina este responsabilă cu declanșarea sau oprirea depresiei. Când suntem fericiți, creierul elimină serotonină, iar cătina ajută la eliberarea acesteia și la starea de bine.
6 linguri de sirop de cătină zilnic în răceli și gripe te vor pune pe picioare rapid, cătina întărește sistemul imunitar și grăbește vindecarea, chiar și în cazuri mai grave, gen pneumonii.

Cele mai bune surse de antioxidanti

Auzim tot mai des de antioxidanți, dar și de rolul lor când vine vorba de prevenirea multor afecțiuni. Descoperă în rândurile de mai jos câteva dintre sursele de antioxidanți pe care le ai mereu la îndemână!
Antioxidanții sunt de fapt un complex de vitamine, minerale și enzime care au rolul de a reduce acțiunea radicalilor liberi, compuși care favorizează apariția multor afecțiuni, printre care și cancerul. Aceștia se găsesc în fructe, legume, fructe de mare, alimente pe care este bine să le includem în alimentația zilnică.
Consumă cât mai des nuci
Pe lângă faptul că previn bolile de inimă sau apariția diabetului, nucile au și un conținut de două ori mai ridicat de antioxidanți în comparație cu alte fructe înrudite.
În plus, dacă acestea sunt consumate zilnic, în stare crudă, beneficiile lor pentru organism vor fi și mai vizibile, iar un consum de aproximativ patru nuci pe zi reprezintă doza ideală anti-imbătrânire.
Berea răcorește și are grijă de sănătatea ta
Cunoscută și sub denumirea de băutură-aliment, berea are, datorită hameiului, un conținut semnificativ de antioxidanți. Rezultele mai multor studii au arătat că berea contribuie, dacă este consumată cu moderație, la menținerea stării de bine a organismului.
„Hameiul, un ingredient cheie al rețetei de fabricare a berii, este o plantă absolut specială. Mai puțin cunoscut este faptul că, datorită calităților sale antioxidante excelente, pe lângă industria fabricării berii, hameiul mai este folosit doar în industria farmaceutică.Tot puțin cunoscut este și faptul că antioxidanții din hamei, care poartă denumirea de flavonoide, sunt mai puternici decât antioxidanții pe care îi putem găsi, de pildă, în citrice. Mai mult, flavonoidele rezistă mai bine în organism decât alte substanțe similare, fiind mai eficienți și sporind și mai mult efectele benefice pentru sănătatea organismului uman“, explică dr. Corina Zugravu, preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.
Nu uita să mănânci usturoi
Deși beneficiile usturoiului pentru sistemul imunitar sunt familiare încă din timpuri străvechi, anumite proprietăți ale sale încă ne surprind.
Astfel, fitonutrienţii, nutrienții esențiali pentru sănătate (seleniul, zincul, manganul germaniul), dar și vitaminele A şi C, fac ca usturoiul să fie un antioxidant puternic, ajutând la eliminarea radicalilor liberi.

Merisoarele previn infectiile in organism

Merişorul sau afinul roşu este un arbust stufos de 10-30 cm înălţime, care creşte la altitudini mari, în pajişti şi luminişuri. La noi în ţară se găseşte pe tot lanţul carpatic, dar mai mult în Munţii Apuseni. Locuitorii din zonele bogate în afine roşii îşi tratau încă din vechime o serie de boli, în special cele ale tractului urinar, consumând aceste fructe. Faptul a atras atenţia oamenilor de ştiinţă, care au iniţiat ample programe de cercetare asupra afinelor roşii.
Supranumite „insulina verde”, afinele nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al persoanelor cu diabet, deoarece au o concentraţie scăzută de zahăr, şi datorită proprietăţilor sale ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge. Totodată, frunzele şi fructele de afin cresc acuitatea vizuală, au efecte antiseptic, antidiareic, astringent şi sunt un bun antibiotic.
Afinele roşii, numite şi merişoare, sunt fructe cu două însuşiri benefice majore pentru sănătatea omului, şi anume:
1. previn infecţiile în organism;
2. protejează organismul de bolile cronice, în primul rând de cele cardiovasculare, prin cel mai mare conţinut de antioxidanţi dintre toate fructele comune.
Consumul de 250 ml suc de afine roşii pe zi, luat în 2-3 reprize, împiedică bacteriile patogene să se fixeze în organism, acţiunea durând circa 10 ore. Astfel, consumul de afine roşii, indiferent sub ce formă (fruct crud sau deshidratat, suc, sos etc.), este bine să se facă în mai multe reprize.
Capacitatea afinelor roşii de a preveni aderarea bacteriilor patogene la nivelul diferitelor organe poate avea implicaţii foarte importante. Ajutând organismul să-şi menţină sănătatea, consumul de afine roşii scade numărul de infecţii şi prin aceasta reduce dozele de antibiotice, o problemă globală de sănătate.
Ceai din frunze de afin şi din fructe uscate
Ceaiul trebuie preparat atât din frunze de afin cât şi din fructe uscate. În cazul persoanelor cu diabet sau persoanelor obeze sunt indicate două căni de ceai în fiecare zi. Totodată, în cazul acestor persoane dar şi a celor care suferă de diaree este obligatoriu ca ceaiul să fie consumat neîndulcit.

Sucul de rosii contine antioxidanti si scade colesterolul

Sucul de rosii contine antioxidanti, poate ajuta intr-o cura de detoxifiere, scade colesterolul si protejeaza impotriva infectiilor, a bolilor de ficat. De asemenea, beneficiile sucului de rosii pot fi observate si in curele de slabire, pentru ca are un continut redus de calorii.  

Sucul de rosii poate preveni obezitatea si ajuta organismul sa lupte impotriva diabetul. Amidonul din sucul de rosii ar accelera metabolismul din carbohidrati si creste ritmul de ardere al grasimilor.  

Sucul de tomate este bogat in vitaminele A, B, K si C, dar si in minerale precum potasiu, fier, fosfor, magneziu, crom, cupru sau mangan. De exemplu, cromul pe care il contine sucul de rosii ar avea proprietatea de a stabiliza si aduce la un nivel optim glicemi, potrivit adevarul.ro. 

De asemenea, vitamina A ajuta la imbunatatirea vederii si ar reduce riscul aparitiei unor afectiuni oftamologice. Pentru ca are un continut important de vitamina B, sucul de rosii poate avea efect benefic si in ceea ce priveste reglarea tensiunii arteriale si te ajuta sa te protejezei de atacuri de cord.    
De asemenea, nutritionistii mai spun ca poate reduce nivelul de colesterol „rau”. Sucul de rosii mai contine si vitamina K si calciu, doi nutrienti care sunt benefici pentru sistemul osos. Mai mult, licopenul din sucul de rosii poate ajuta la protejarea masei osoase. Consumul de suc de rosii ar tine departe boli precum osteoporoza.  

Beneficiile sucului de rosii ar fi si pentru piele. Poate fi folosit si sub forma de masca. De asemenea, sucul de rosii are nutrienti care protejeaza pielea de efectele negative ale razelor ultraviolete.     

In ceea ce priveste constraindicatiile, sucul de rosii nu sunt recomandate celor care sufera de boli gastroduodenale, cum ar fi ulcerul. Acestora nu le este indicat consumul de suc de rosii din cauza aciditatii tomatelor.

De ce ar trebui sa mananci seminte de in

Semintele de in nu ar trebui sa lipseasca din dieta ta si nu datorita gustului - nu au o aroma anume, ci pentru ca prin continutul lor bogat in minerale, vitamine, fibre si antioxidanti aduc multe beneficii sanatatii. In trei linguri de seminte de in gasim:
Omega3 - 6,330mg
Fibre - 8g
ProteinA - 6g
Vitamina B1 - 31% DZR
Mangneziu - 35% DZR
Fosfor - 19% DZR
Seleniu - 10% DZR

Mai mult, semintele de in contin o cantitate insemnata de vitamina B6, fier, potasiu, cupru si zinc. O lingura de seminte macinate are in jur de 36 calorii, iar o lingura de seminte intregi are in jur de 50 calorii.

Iata de ce ar trebui sa mananci seminte de in:
1. Semintele de in sunt bogate in fibre, dar nu si in carbohidrati. Ajuta la slabire.

2. Continutul mare de fibre si minerale le face extrem de benefice pentru sanatate. Ele ajuta inima si sistemul digestiv. Potrivit cercetatorilor semintele de in scad colesterolul si trigliceridele.

3. Datorita continutului bogat in fibre, ele au un usor efect laxativ, stimuleaza digestia si ajuta la eliminarea toxinelor din organism.

4. Datorita fibrelor solubile pe care le contin previn depunerea placii pe artere, care poate duce la infundarea lor odata cu trecerea anilor.

5. Fibrele solubile sunt eficiente si la reducerea zaharului din sange reducand nivelul glicemiei. Odata cu scaderea glicemiei scade si nivelul insulinei( hormone ce regleaza glicemia). De aceea consumul de seminte de in duce la reducerea ponderala. Se stie ca o cantitate mare de insulina in corp duce la acumularea grasimii in special depunerea grasimii pe abdomen.

6. Sunt o sursa de acizi grasi omega3 (acid alfa- linoleic).

7. Previn cancerul de san colon, prostata si piele; scad riscul osteoporozei.

8. Combat constipatia.

Cum se consuma semintele de in

Sub forma macinata semintele de in se asimileaza mai usor. Putem sa le include foarte usor in dieta punand de exemplu o lingurita de seminte de in in bolul cu cereale la micul dejun, in salate, in iaurt.

Este recomandat sa cumparati semintele intregi si sa le macinati inainte de folosire. Semintele trebuie păstrate in frigider, nu mai mult de 90 zile.

Este indicat sa le consumati seara, de patru ori pe saptamana, cate doua lingurite de seminte, fie intregi, fie macinate, cu multa apa.

La fel de bun este si uleiul de seminte de in, care are are efect calmant si antiinflamator, fiind indicat in inflamatiile tractului digestiv si pentru prevenirea hemoroizilor, a bolii Crohn (inflamatia colonului) si a litiazei biliare.
Atentie! Nu depasiti doza zilnica. Consumate in exces, semintele de in pot deveni toxice.

Beneficii dovedite pentru sanatate ale consumului de migdale

Consumul de migdale este apreciat in special datorita prezentei de acizi grasi mononesaturati, fibre alimentare, antioxidanti, vitamine precum riboflavina si oligo minerale precum magneziul.

9 beneficii dovedite pentru sanatate ale consumului de migdale

Contribuie la prevenirea a bolilor de inima si a atacurilor de cord 
Doi dintre cei mai apreciati compusi chimici din migdale sunt acizii grasi sanatosi mononesaturati si antioxidanti care sprijina sanatatea inimii si previn factorii favorizanti ai bolilor cardiovasculare. Migdalele furnizeaza in special antioxidanti-flavonoide, compusi vegetali prezenti in coaja migdalelor care, impreuna cu vitamina E ajuta la imbunatatirea sanatatii arterelor si la reducerea inflamatiei.

Consumul de migdale furnizeaza si nutrienti importanti pentru sanatatea cardiaca, printre care arginina, magneziu, cupru, mangan, calciu si potasiu. Studiile arata ca migdalele au efect de reducere a colesterolului “rau” LDL, mai ales la persoanele cu colesterol ridicat si cu diabet.

Migdalele previn formarea placii pe peretii arterelor si protejeaza de efectele periculoase ale acesteia. Consumul de migdale ajuta si la mentinerea unui nivel sanatos de colesterol si presiune arteriala, pe langa combaterea cresterii in greutate si a obezitatii — trei dintre factorii cei mai mari de risc asociati cu atacul cardiac si accidentul vascular.

Sprijina functionarea sanatoasa a creierului

Migdalele sunt deseori considerate unul dintre alimentele cele mai bune pentru creier. Consumul de migdale este unic prin faptul ca acestea contin riboflavina si L-carnitina, doi nutrienti vitali capabili sa influenteze pozitiv activitatea neurologica si sa previna declinul cognitiv. Acesta este unul dintre motivele pentru care adultii, mai ales cei mai in varsta, sunt incurajati sa consume oleaginoase de cateva ori pe saptamana — consumul acestora fiind asociat cu reducerea riscului de inflamatie care ar duce la tulburari ale creierului cum ar fi dementa si Alzheimer.

Mentine sanatatea pielii

Migdalele sunt o sursa buna de vitamina E si alti antioxidanti care hranesc pielea si reduc semnele imbatranirii. Studiile arata ca migdalele contin concentratii mari de catechina, epicatechina si antioxidanti flavonoli, printre care quercetina, kaempferol si izorhamnetina — compusi ce combat cancerul de piele si deteriorarea acesteia prin neutralizarea stresului oxidativ cauzat de o dieta deficitara, poluare si expunere la raze UV. Grasimile sanatoase din migdale, plus abilitatea lor de a imbunatati circulatia, mentin pielea hidratata si mai usor de vindecat.

Contribuie la reglarea zaharului in sange si previne diabetul

Continutul bogat in grasimi mononesaturate al migdalelor contribuie la scaderea ritmului de eliberare a glucozei in sange. Pe langa gestionarea zaharului din sange si prevenirea rezistentei la insulina (care apare in timp atunci cand corpul isi reduce reactia la insulina, hormonul care controleaza zaharul din sange), consumul de migdale este benefic pentru abilitatea de a reduce alte riscuri de diabet: o greutate corporala nesanatoasa, inflamatie si nivel ridicat de stres oxidativ.

Contribuie la pierderea in greutate si previne mancatul in exces

Grasimile sanatoase si fibrele alimentare contribuie la pierderea in greutate pentru ca ajuta la senzatia de satietate, ceea ce atenueaza tendinta de a manca in exces sau pofta de gustari nesanatoase. Desi oleaginoasele sunt bogate in grasimi si calorii, pot prelungi senzatia de satietate dupa masa si mentine zaharul din sange mai stabil in comparatie cu mancarurile cu continut redus de grasimi. Astfel, nu mai esti la fel de predispus la fluctuatii de energie si pofte alimentare.

Studii, precum Studiul asupra Sanatatii Asistentelor Medicale, arata chiar ca migdalele contribuie la un metabolism sanatos. De asemenea, persoanele care consuma frecvent migdale si alte tipuri de nuci se bucura de o greutate corporala mai sanatoasa si rate mai scazute de obezitate in timp in comparatie cu persoanele care evita nucile. Alte studii arata ca un consum zilnic de migdale reduce dorinta de a consuma carbohidrati in exces si mentine o greutate corporala mai sanatoasa.

De exemplu, un articol din 2003 publicat in Revista Internationala despre Obezitate a descoperit ca atunci cand femeile consuma migdale timp de sase luni, comparativ cu cele care nu consuma deloc, au scaderi mai mari in IMC (indicele de masa corporala), circumferinta taliei, masa de grasime si presiunea sistolica.

Creste absorbtia nutrientilor

Corpul are nevoie de cantitati adecvate de grasime pentru a absorbi nutrientii “solubili in grasimi”, asa cum sunt vitaminele A si D. Migdalele se numara printre nucile considerate ca alcalinizeaza tractul digestiv, reducand acumularea de acizi si echilibrand pH-ul, crucial pentru o digestie adecvata, imunitate si prevenirea bolilor. De asemenea, nutrientii prezenti in migdale pot regla enzimele digestive implicate in extragerea nutrientilor, sinteza colesterolului si productia de acid biliar.

Imbunatateste sanatatea digestiva

Pe langa grasimile sanatoase si moleculele alcaline, migdalele (in special coaja migdalelor) contin componenti probiotici care ajuta la digestie, detoxificare si la cresterea dezvoltarii bacteriilor sanatoase la nivelul florei intestinale — o conditie de baza pentru utilizarea nutrientilor din alimente si prevenirea deficientelor nutritionale.

Studiile arata ca migdalele si coaja migdalelor pot duce la o imbunatatire a “profilului florei microbiene intestinale,” ceea ce inseamna ca activitatea bacteriana a intestinelor imbunatateste si promoveaza numeroase beneficii pentru sanatate datorita prezentei proprietatilor prebiotice, precursorii probioticelor.

Un studiu din 2014 efectuat de Institutul de Stiinta si Tehnologie Alimentara din China a descoperit ca femeile care consuma o doza zilnica de 56 de grame de migdale zilnic timp de opt saptamani isi maresc semnificativ populatiile de bacterii sanatoase Bifidobacterium si Lactobacillus.

Poate combate cancerul si inflamatia

Migdalele contin gamma-tocoferol, un tip de vitamina E care actioneaza ca un antioxidant puternic, combate efectele nocive ale radicalilor liberi si ale stresului oxidativ, asociate cu cancerul. Multe studii gasesc o legatura intre consumul de nuci si prevenirea cancerului, inclusiv riscul redus de cancer la colon, prostata si san.

Mentine sanatatea osoasa si dentara

Migdalele sunt o sursa buna de oligo minerale, inclusiv magneziu si fosforul, nutrienti cruciali pentru cladirea si mentinerea unor dinti si oase puternice. Consumul de migdale are si abilitatea de a preveni deteriorarea dentara, combate cariile, reduce riscul de fracturi osoase si combate osteoporoza.

Consumul de afine este recomandat pentru pacientii cu cancer

Aceste mici cadouri exotice ale naturii sunt extrem de utile, datorita proprietatilor sale puternice antioxidante si multivitaminelor continute. Ele reduc nivelul de colesterol in sange, reducand riscul de boli de inima si diabet.

Afinele imbunatateste in acelasi timp controlul glucozei si sensibilitatea la insulina si reduce riscul de boli de inima si diabet. Dar asta nu e tot:
Afinele actioneaza ca un antibiotic – substantele pe care le contin blocheaza dezvoltarea bacteriilor si atenueaza astfel, infectiile.
Afinele ca un instrument pentru sanatate si tinerete – acestea contin vitamina C si E, seleniu, zinc, cupru si fosfor, care sunt componente cheie pentru a ramane tineri si sanatosi mai mult timp.
Afinele ajuta la reducerea depozitelor de grasime la nivelul abdomenului.
Afinele mentine inima sanatoasa – concentratia mare de fibre si antioxidanti ajuta la reglarea colesterolului rau, ceea ce le face un aliment ideal pentru o inima sanatoasa.
Afinele lupta impotriva constipatiei – o mana de afine in fiecare dimineata la micul dejun imbunatateste functia stomacului.
Continutul ridicat de fibre si vitamine, sodiu, cupru si fructoza imbunatateste digestia si va face sa va simtiti proaspeti pe tot parcursul zilei.
Afinele lupta impotriva cancerului – consumul de afine este recomandat pentru pacientii cu cancer, din cauza continutului lor total de substante nutritive si antioxidanti care pot preveni aparitia lui sau actioneaza pentru a bloca celulele canceroase.
Toate aceste calitati ale afinelor poate sa va ofere sanatate si tinerete. Deci nu le subestimati. Puterea lor este cu adevarat miraculoasa si poate tine cu siguranta bolile departe de dvs.


Quinoa are un continutul ridicat de fibre si proteine

Aliment devenit foarte popular în ultimii ani, quinoa, numit uneori orezul incașilor, poate prelungi viața dacă se consumă câte o farfurie pe zi – este concluzia unui studiu realizat la Universitatea Harvard.
Contrar a ceea ce se crede în mod obișnuit, quinoa nu se numără printre cereale, ci este o plantă din familia chenopodiaceelor, la fel ca spanacul și sfecla. Componentă ideală în salate, quinoa este cunoscută pentru numeroasele sale virtuți, îndeosebi pentru conținutul ridicat de fibre și proteine.
Cercetători de la Școala de sănătate publică a Universității Harvard au descoperit că riscul de deces prematur se reduce cu 17% dacă se consumă zilnic o farfurie de quinoa. Acest efect s-a confirmat indiferent de vârsta celor 367.000 de participanți la cercetare, de activitatea lor sportivă sau de fumat.
Boabele întregi, ca și grâul și ovăzul, sunt bogate în fibre, minerale și antioxidanți. ‘Studiul nostru arată că, prin consumul de boabe întregi, se reduce riscul de mortalitate legat de boli cronice cum ar fi cancerul, maladiile cardiace, diabet și boli respiratorii’, afirmă dr Lu Qi, citat de 7sur7.be.
Boabele de quinoa sunt sfere mici, galbene și turtite, având între 1,5 și 2 milimetri diametru. Era un aliment de bază al vechilor incași, care o numeau ‘cereala-mamă’. Quinoa este încadrată în categoria superalimentelor, alături de semințele de in, germeni, mei, aloe vera, orz verde, pătrunjel, alge marine, floarea-soarelui.

Capsunile pot provoca reactii alergice la anumite persoane

Căpşunele se regăsesc în topul celor mai bogate fructe în antioxidanţi, însă pe cât sunt de apetisante şi gustoase, pe atât sunt de periculoase.
Medicii nu recomandă căpşuna în alimentaţia copilului mai mic de un an, deoarece este un fruct cu un ridicat potenţial alergen. Alergiile la fructe sunt în mare parte ereditare, spun medicii.
“Pentru a-ţi da seama la care fructe este alergic copilul tău trebuie să stii la ce fructe manifeşti tu şi partenerul tău reacţii alergice. Însă orice fruct poate cauza alergia la copii. Fructele cu grad alergenic crescut în rândul copiilor sunt căpşunele, kiwi, mure, zmeură, caisele, piersicile, dar si cele din categoria citricelor. Trebuie manifestată prudenţă la copiii mai mici de un an. Aceste fructe nu trebuie introduce în alimentaţia copilului mai devreme de un an, deoarece sistemul imunitar si cel digestiv nu sunt complet dezvoltate”.
Căpşunele sunt cele mai periculoase din acest punct de vedere. Partea din fructe care determina apariţia alergiei este cel mai adesea coaja.
“Când un aliment care generează o reacţie alergică este ingerat pentru prima dată, sistemul imun nu recunoaşte substanţa respectivă şi o consideră străină(alergen). Organismul reacţionează prin formarea de anticorpi specifici împotriva alimentului respectiv. În momentul în care acel aliment este din nou consumat, anticorpii atacă alergenul, eliberând histamine şi alte substanţe chimice care provoacă simptomele unei reacţii alergice”, spun medicii.
Manifestările alergiei la fructe apar aproape imediat după ce copilul a mâncat respectivul aliment. Simptomele variază de la reacţii uşoare ca iritaţii locale (pustule) în zona pe care a atins-o fructul (în zona gurii) până la reacţii moderate ca: urticarie, iritaţii ale pielii, diaree, greaţă, vărsături, rinită alergică,conjunctivită alergică, crampe abdominale sau stomacale.

Corcodusele scad riscul imbolnavirii de cancer

Banalele corcoduşe, unele dintre cele mai ieftine şi mai la îndemână fructe de sezon, au efecte benefice uimitoare asupra organismului. Sunt bogate în vitamine şi minerale, sunt considerate buni antioxidanţi şi antiinflamatori, au efect de prevenire împotriva multor boli şi, în plus, sunt recomandate în curele de slăbire, datorită faptului că 90% din compoziţia lor o reprezintă apa. ” Corocoduşele conţin vitamine din grupa B, dar şi vitamina C şi vitamina A. Ca minerale, sunt bogate în fier, magneziu, calciu, potasiu, fosfor. În compoziţie se mai găseşte şi acid citric. Toate acestea fac ca fructul să fie benefic pentru organism”, explică medicul de familie Radu Bulumac.

Bune pentru imnunitate, oboseala şi stres O cantitate de 100 de grame de corcoduşe conţine aproximativ 3,7 mg de vitamina C. ” Vitamina C ajută la întărirea sistemului imunitar şi la prevenirea infecţiilor. Datorită conţinutului lor bogat în vitamina C, calciu şi magneziu, corcoduşele sunt recomandate pentru prevenirea anemiilor sau pentru ameliorarea stărilor de oboseala. Este indicat consumul în perioada în care organismul luptă împotriva unei infecţii ”, mai spune doctorul. Magneziul este unul dintre mineralele aflate în compoziţia fructului care are un efect benefic pentru sănătate. Acesta ajută la menţinerea sănătăţii oaselor, combaterea oboselii şi stresului, buna funcţionare a sistemului nervos.

Previn bolile de inimă şi reduc riscul de cancer În vreme ce corcoduşele galbene sunt bune pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, cele roşii reduc riscul îmbolnăvirii de cancer. ”Corcodusele galbene au o mare concentraţie de beta-caroten şi flavonoizi. Acestea ajută la reducerea presiunii arteriale. Cele roşii au în compoziţie licopen, acesta fiind recunoscut pentru eficienţa sa în tratarea cancerului”, mai spune specialistul.

Potasiul, aflat şi el în compoziţia fructului. ajută la reglarea activităţii cardiace. Bune pentru pofta de mâncare Corcoduşele verzi sunt indicate pentru cei care au un apetit alimentar scăzut şi vor să-şi crească pofta de mâncare. Ele pot fi date copiilor care nu au poftă de mâncare, pentru a le stimula apetitul, dar pot fi consumate şi de adulţii care se plâng de lipsa poftei de mâncare. În plus, consumate în stare crudă , corcodusele au efect antioxidant şi antiinflamator.

Stimulează memoria şi încetinesc îmbătrânirea Fosforul şi magneziul din compoziţia corcoduşelor ajută la stimularea memoriei şi a funcţiilor sistemului nervos, ajutând totodată la creşterea puterii de concentrare. Se spune despre fructe că au rolul de a îmbunătăţi funcţiile cognitive şi consumul lor este indicat în perioade în care memoria este suprasolicitată.

Fierul din compoziţie ajută la prevenirea anemiilor şi a stărilor de oboseală. Studii recente arată că banalele fructe ajută şi la menţinerea tinereţii. Corcoduşele de culoare roşu închis şi mov conţin resveratrol, un antioxidant puternic despre care s-a descoperit ca încetineste procesul de îmbrătrânire. Ajută la slăbit Corcoduşele conţin 90% apă şi au un aport caloric foarte scăzut. O cantitate de 100 de grame de corcoduşe conţine doar 27 de calorii.

Fructele sunt indicate în dietele de slăbire. Pe lângă faptul că au un aport caloric foarte scăzut şi nu îngraşă, se consideră că ajută la hidratarea organismului. Consumarea fructelor înainte de masă ajută la instalarea unei stări de staţietate şi la arderea grăsimilor. Bune pentru cicatrici Strămoşii foloseau corcoduşele pe post de pansamente pentru vindecarea rănilor. Se spune că sucul acestor fructe are efect cicatrizant. O compresă îmbibată în suc de corcoduşe şi menţinută pe rană ajută la cicatrizarea mai rapidă a acesteia.

Cum pot fi consumate Corcoduşele pot fi consumate sub diverse forme. Cele verzi , încă necoapte, pot fi consumate ca atare sau folosite pentru acrirea ciorbelor. Din fructe coapte se prepară compot, gem nectar sau suc. Sucul de corcoduşe revigorează şi tonifiază organismul, arde grăsimile şi are un efect purgativ. Contraindicaţii Corcoduşele sunt contraindicate persoanelor care au anumite afecţiuni digestive. ” Nu se recomandă consumul pentru persoanele care suferă de ulcer gastric sau ulcer duodenal ” , spune medicul Radu Bulumac. Nici cei care prezintă hiperaciditate gastrică nu pot consuma la discreţie corcoduşe, deoarece aciditatea fructelor le poate înrăutăţi afecţiunea.

Cele mai importante beneficii daca consumi ulei de masline

Uleiul de măsline este un alt aliment minune pentru organism. Are grăsimi monosaturate, conţinut ridicat de antioxidanţi şi păstrează intacte vitaminele şi proprietăţile curative ale măslinelor.
Tratamentul cu ulei de măsline previne apariţia bolilor de inimă, scade nivelul colesterolului “rău”, previne apariţia ulcerului, a calculilor biliari şi stimulează secreţia bilei. Există ulei de măsline pur (procesat şi rafinat), ulei de măsline virgin (mai puţin procesat), ulei extravirgin (cel mai puţin procesat, fiind considerat cea mai bună variantă a uleiului de măsline), ulei presat la rece (trecut printr-un proces mai complex).

Beneficiile primare

Cele mai importante beneficii datorate unui tratament cu ulei de măsline sunt:

-    Neutralizează radicalii liberi, protejează celulele pielii combătând îmbătrânirea prematură, îmbunătăţeşte acuitatea vizuală;
-    Previne cancerul de piele, intestinal, esofagian, stomacal sau de prostată;
-    Previne bolile cardiovasculare precum ateroscleroza, hipertensiunea arterială şi previne riscul unui atac de cord;
-    Menţine greutatea corporală deoarece acizii graşi inhibă pofta de mâncare;
-    Vindecă durerile de urechi;
-    Contribuie la îngrijirea părului. E un tratament eficient împotriva mătreţii şi redă strălucirea;
-    Contribuie la îngrijirea pielii. Ameliorează arsurile solare, hidratează pielea uscată, poate fi folosit la bărbierit sau ca exfoliant;
-    Alte beneficii: ameliorează astmul şi bronşita, artrita, sforăitul şi tratează dermatita de scutec.

Tratamente naturiste pentru dinţi

În fiecare dimineaţă, înainte de spălarea pe dinţi, se ia o lingură de ulei de măsline cu care se spală gura şi dinţii timp de 10 minute. După acest timp, conţinutul se scuipă, însă efectele sunt albirea dinţilor şi reducerea sensibilităţii lor.

Tratament pentru eczeme

Se formează o pastă din frunze proaspete de busuioc cu ulei de măsline extravirgin care se aplică pe zona afectată.

Tratament pentru arsuri

Uleiul de măsline amestecat cu albuş de ou se aplică pe zonele afectate.

Tratament pentru ulcer, gastrită şi afecţiunile ficatului

O lingură de ulei luată înainte de fiecare masă ajută la prevenirea acestor afecţiuni.

Tratament pentru balonare şi arsuri la stomac

Se amestecă 250 ml de ulei de măsline presat la rece cu 1 kg miere de albine şi 4 lămâi tocate. Compoziţia se ţine la frigider şi se consumă 3 linguri pe zi cu jumătate de oră înaintea meselor.

Tratament pentru artroză

Uleiul de măsline călduţ, amestecat cu zeamă de lămâie e folosit la masarea zonelor afectate.

Tratament pentru pietre la vezica biliară

200 ml ulei de măsline amestecate cu un gălbenuş de ou, zeama de la o lămâie, 40 ml coniac natural şi cu o linguriţă de zahăr se beau cu înghiţituri rare. Se stă apoi culcat pe partea dreaptă, cu picioarele la piept.

Tratament pentru reumatism

Timp de 10 minute se fierb o ceapă mare tăiată, 4 linguri de ulei de măsline, 150 ml de apă şi 40 grame de untură nesărată. Acest amestec se bea foarte cald timp de mai multe seri la rând. După 2 ore, înainte de culcare, se bea un decoct de cruşin.

Tratament pentru ten deshidratat

Uleiul de măsline se foloseşte sub formă de comprese călduţe aplicate pe ten. Apoi se clăteşte faţa cu apă călduţă.

Tratament pentru îngrijirea părului

Se prepară o mască de par cu ulei de măsline dintr-un glăbenuş de ou cu o lingură de ulei de măsline. Părul se masează cu 20 minute înainte de baie.

Ciresele previn cancerul si anemia


Cireșele sunt unele dintre cele mai gustoase fructe ale lunilor mai și iunie, cu puternice efecte terapeutice. Au un conținut bogat de vitaminele A și C, dar abundă și în potasiu, magneziu și fier. Acestea ajută la vindecarea a nenumărate afecțiuni.
Luptă cu anemia

Bogate în fier, cireşele pot fi un remediu natural eficient în cazul anemiei cauzate de lipsa de fier din organism. Fructele au o cantitate importantă de fier, care favorizează procesele de oxigenare a creierului, îmbunătăţind activitatea cerebrală şi procesele de memorare, de atenţie şi de învăţare.

Te scapă de acnee

Datorită proprietăților antiinflamatoare și detoxifiante, cireșele sunt de ajutor și împotriva acneei. Antioxidanții din aceste fructe ajută organismul să lupte cu radicalii liberi, care duc la apariția ridurilor.

Previn apariția infecțiilor

Datorită vitaminei C, aceste fructe ajută la întărirea sistemului imunitar. Aşadar, dacă vrei să capeți imunitate, consumă cireşe din belşug. Totodată, aceste fructe sporesc capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile.
De ajutor in caz de artrită

Cireșele reduc inflamațiile articulațiilor, ceea ce le face ideale pentru cei care suferă de artrită. Este indicat să bei un pahar cu suc de cireșe zilnic, o lună, sau mănâncă 200 de grame de fructe proaspete pe zi.

De asemenea, cireșele reduc riscul de apariție al atacurilor de gută, afecțiune care se manifestă prin dureri puternice la nivelul articulațiilor.

Leac contra insomniei

Dacă ai probleme cu somnul și îți este foarte greu să adormi, bea câte un pahar cu suc natural de cireșe sau consumă aproximativ 250 de grame de fructe proaspete, cu două ore înainte de culcare. Cireșele conțin melatonină, substanță care ajută la reglarea somnului.

Previn apariția cancerului

Antocianinele pe care le conțin cireșele îți oferă protecție împotriva radicalilor liberi, care au fost asociați cu apariția unor tipuri de cancer. Mai multe studii au arătat că aceste fructe delicioase și zemoase împiedică înmulțirea celulelor canceroase în cazul cancerului de colon.

Varza Kale are niste proprietati incredibile


Varza Kale este leguma momentului în Statele Unite ale Americii, dar prea puțin cunoscută pentru români. Leguma conține mai multă vitamina C decât o portocală, iar unul dintre marile sale beneficii pentru sănătate este prevenirea cancerului, după cum susțin mai multe studii de specialitate.
De asemenea, multitudinea de nutrienți din varza Kale consolidează sistemul imunitar și previne conversia anumitor leziuni în celule canceroase. Așadar, superalimentul poate preveni apariția celor mai frecvente tipuri de cancer: bucal, colorectal, mamar, de prostată, de rinichi sau cancer esofagian.
Proprietățile anticancer ale legumei se datorează în mare parte celor doi compuși activi din compoziția sa - indol-3-carbinol, care stimuleaza sănătatea ADN-ului și care încetinește procesul de înmulțire al celulelor canceroase, arată un studiu al cercetătorilor chinezi.
Varza Kale conţine: vitamina K, vitamina C, vitamina B,vitamina E vitamina A, fier (mai mult decât carnea de vită), calciu, luteină, magnan, fosfor, betacaroten, antioxidanţi, potasiu, magneziu, proteine, e foarte bogată în fibre, are un conţinut mic de calorii şi inhibă absorbţia de iod în organism.
Consumată regulat, varza Kale, întăreşte sistemul imunitar, protejează organismul împotriva cancerului, diminuează nivelul de colesterol şi de zahăr din sânge, încetineşte procesul de îmbătrânire a creierului, protejează împotriva tumorilor şi screlozei.

Terapia cu argila te vindeca de boli grave

Ai vrea un tratament eficace și fără efecte secundare? Argila ar putea fi răspunsul la dorința ta. Indicată în numeroase probleme de sănătate, este ușor de găsit și de aplicat.

Argila conține numeroase minerale utile sănătății noastre: calciu, fier, magneziu, potasiu etc. Cea mai importantă calitate a argilei este puterea antioxidantă. Astfel, oprește procesul de îmbătrânire prematură, cauzat de influența radicalilor liberi, și te ajută să îți menții un tonus bun. În plus, este un bun detoxifiant, antibacterian, antiseptic, remineralizant, cicatrizant, reduce aciditatea din organism.
Cele mai importante afecțiuni pentru care este indicată:

tumori benigne și unele forme de cancer (de stomac, rinichi, vezică urinară, colon)

anemie

ulcer, gastrite

insuficiență hepatică

pietre la rinichi, nefrite, cistite, vaginite

afecțiuni ale prostatei

hemoroizi

parazitoze intestinale

otite, sinuzite

astm bronșic

reglarea tensiunii arteriale, boli ale inimii

osteoporoză

diabet

obezitate

afecțiuni reumatice

spondiloză lombară, cervicală și dureri articulare

insuficiență tiroidiană

gingivite, paradontoze, afte bucale, abcese dentare, dureri de dinți

boli de nervi

probleme dermatologice (dermatoză, acnee, comedoane, furunculoză, arsuri pe piele, cuperoză, psoriazis, eczeme)

varice, flebite

Zona Zoster

conjunctivită, cataractă, blefarită

nevroze

Cura cu apă argiloasă

Pentru afecțiunile interne, se face o cură cu apă în care s-a dizolvat argilă. Se pune o linguriță de argilă într-un pahar cu apă și se lasă să stea circa opt ore. Se bea un pahar dimineața pe stomacul gol și încă două cu o jumătate de oră înainte de masa de prânz și, respectiv, de seară. Se consumă doar apa decantată și se aruncă argila rămasă pe fundul paharului. Cura se ține timp de 21 de zile, după care se face o pauză. La nevoie, se reia după o apuză de două săptămâni. Este important să nu folosești recipiente de plastic sau metal pentru apa de argilă. Cele mai bune sunt cele din sticlă sau din porțelan.