Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale
exotice, un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin
conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, rezultă
dintr-un studiu făcut de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din
România (APC România).
PC România a achiziţionat, în vederea realizării studiului privind
calitatea îngheţatei industriale, 55 de sortimente de îngheţată, cu
ingrediente şi arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de
informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea
ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării
unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea
aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor
efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată
industrială şi prezentarea unor sugestii de consum.
"Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri
vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau
nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest
produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul
ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de
către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli
metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în
cantităţi mici, de 40 - 60 de grame", avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.
După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată
industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la îngheţata cu
ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1
şi 3,2 la sută, la îngheţata de vanilie, cantitatea de vanilie din
produsele analizate variază între 0,03 şi 0,14 la sută, la cea cu
frişcă, cantitatea de frişcă este de 0,2 la sută, în îngheţata cu lapte,
cantitatea de lapte este de 12, respectiv 15 la sută, la cea cu nuci,
cantitatea efectivă este de 4 la sută, în cea cu alune - 3 la sută şi în
cea cu cocos - 5,5 la sută.
În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată
analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puţin o
declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
"Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de
îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame,
majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula
cantitatea de nutrienţi asimiliată de organism în urma consumării
cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr de
28 de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei
nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient
din cantitatea de produs existentă în ambalaj", se arată în studiu.
În privinţa principalilor nutrienţi, pe baza declaraţiei
nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari
de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame din 100 grame produs),
acizi graşi saturaţi (la unele ajung până la 19 grame din 100 grame
produs, deşi American Heart Association recomandă numai 16 grame de
acizi graşi saturaţi pe zi şi numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu
colesterol ridicat), carbohidraţii (ating nivelul de 48 grame din 100
grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din
100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţine 100 ml de
băutură racoritoare pe bază de cola).
Cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea
ingredientelor folosite la fabricare în vederea prezentării unor puncte
de vedere privind calitatea acestora, specialiştii au constatat că la 67
la sută dintre sortimentele de îngheţată analizate, primul ingredient
este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13 la sută dintre
acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferenţa până la
sută la sută în ceea ce priveşte primul ingredient, la celelalte
sortimente de îngheţată, este reprezentată de apă (22 la sută), iar
restul de 11 la sută îl reprezintă zahărul şi siropul de
glucoză-fructoză.
De asemenea, la 60 la sută dintre sortimentele de îngheţată
analizate, al doilea ingredient este zahăr, 13 la sută apă, iar
diferenţa de 27 la sută este lapte degresat, uleiuri vegetale şi sirop
de glucoză, iar la 25 la sută dintre sortimentele de îngheţată
analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul
de cocos, zahăr (24 la sută), lapte degresat, apă şi produse din zer
(51 la sută).
Cel de-al treilea obiectiv al iniţiatorilor studiului a fost de a
identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele
55 de sortimente de îngheţată s-au identificat 23 de aditivi alimentari.
Aditivii E471 şi E410 au fost identificaţi în 54 de sortimente de
îngheţată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19,
E330 în 11, E442 şi E150d în şapte, E460 şi E440 în şase, E468 în
patru, E202, E141, E401, E477 şi E150a în două, iar E171, E417, E414,
E162 şi E160c în câte un sortiment.
Specialiştii atrag atenţia că dintre aditivii alimentari identificaţi
în îngheţata analizată, următorii aditivi sunt suspecţi de apariţia
unor probleme de sănătate: E 150a - caramel simplu, cel mai utilizat
colorant artificial, poate provoca hiperactivitate şi probleme
gastrointestinale, E 150d - caramel sulfit de amoniu poate provoca
probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari, E 162 -
betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie, poate conţine
cantităţi mari de nitraţi şi produsele ce îl conţin trebuie evitate de
copii, E 171 - dioxid de titan, colorant artificial (din studiile
efectuate pe animale, s-a observat că ar provoca diferite leziuni la
nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului şi s-au
mai observat modificări la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi al
sistemului imunitar, fiind clasificat de Agenţia Internaţională pentru
Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni,
iar în Germania a fost interzis).
Printre aditivii periculoşi mai sunt: E 202 - sorbat de potasiu
(irită pielea, ochii şi mucoasele şi poate fi genotoxic şi mutagen
pentru celulele sângelui uman), E 296 - acid malic (concentraţiile mari
nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipseşte
capacitatea de a metaboliza cantităţi mari de acid malic), E 322 -
lecitine, emulgatori (deşi în general este sigur, unele studii arată că
poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus
care poate contribui în timp la apariţia aterosclerozei şi a
infarctului), E 330 - acidul citric (distruge smalţul dentar, fiind
nerecomandat copiilor celor care au afecţiuni cardiovasculare sau
renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree), E 407 - caragenan,
agent de îngroşare (unele studii au arătat că poate avea un efect
toxic, putând provoca ulcer şi cancer), E 410 - gumă de carruba, agent
de îngroşare (poate provoca scăderea eficienţei anumitor substanţe care
ajută digestia), E 412 - gumă de guar (poate provoca alergii), E 414
(poate provoca alergii şi se comportă ca o substanţă de balast), E 417 -
gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).
Studiul privind calitatea îngheţatei industriale face parte din
Campania naţională de informare şi educare: Hrana sănătoasă - o
investiţie pe termen lung în sănătatea noastră, prin intermediul căreia
APC România îşi doreşte să informeze consumatorii despre importanţa unui
stil de viaţă bazat pe alimente sănătoase, precum şi despre importanţa
etichetei aflate pe produsele din magazine.
