Se afișează postările cu eticheta Consum. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Consum. Afișați toate postările

Leurda - inlatura efectele nocive ale fumatului

I se mai spune şi usturoiul sălbatic şi este unul din cei mai puternici detoxifianţi pe care ni-i oferă natura. Purifică sângele şi are efecte puternice reducând nivelul colesterolului, al tensiunii arteriale, luptă împtriva infecţiilor, răcelilor şi ne ajută să depăşim astenia de primăvară. Fumătorii care consumă leurdă sunt protejaţi de efectele devastatoare ale nicotinei.

 Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) şi, într-adevăr, urşii o consumă ca medicament, imediat ce ies din hibernare. De altfel, se pare că apa¬riţia frunzelor de leurdă este şi semnul că, în curând, animalele vor ieşi din bârloguri pentru a se bucura de razele soarelui de primăvară.

Iată în ce afecţiuni acţionează ca un medicament miraculos această plantă:

Trombozele - Dintre plantele medicinale, leurda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine şi antiagregante plachetare. Se consumă sub formă de suc: 1-2 pahare pe zi, pe stomacul gol, în cure de minimum 20 de zile. Se poate administra şi tinctură de leurdă: o linguriţă diluată în jumătate de pahar de apă, de patru ori pe zi, în cure de câte o lună, cu o săptămână de pauză. Sechele după accidentul vascular - Se face o cură cu salată de leurdă timp de două săptămâni, timp în care se consumă câte o porţie de salată în fiecare dimineaţă. După această cură se continuă cu tratamentul cu tinctură.

Se administrează de patru ori pe zi, pe stomacul gol, minimum două luni. Ateroscleroza şi bolile cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului – Leurda este foarte bogată în adenozină, substanţă care, conform unor studii recente, are un rol esenţial în reducerea colesterolului, în împiedicarea formării trombilor, în scăderea tensiunii arteriale. Astfel, leurda este pe termen lung adjuvantul ideal în tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrată în cure de câte 2-3 luni, cu două săptămâni de pauză, sub formă de tinctură. Se ia 1 linguriţă de tinctură diluată în apă, de 4 ori pe zi, înaintea meselor principale. Primăvara este foarte utilă o cură cu salată de leurdă, cu o durată e minim două săptămâni. Hipertensiunea arterială – Substanţele active conţinute de leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine. Se administrează tinctura de 4 ori pe zi. Tratamentul se face timp de două luni, cu două săptămâni de pauză.

Reumatismul – Se face o cură cu suc de leurdă timp de trei săptămâni, timp în care se consumă câte două pahare de suc pe zi, dimineaţa, pe stomacul gol. În paralel, se ţine o cură vegetariană cu multe crudităţi. Înlăturarea efectelor nocive ale nicotinei şi fumatului – Atât clorofila din frunzele proaspete de leurdă, cât şi anumite substanţe similare cu cele conţinute de usturoi, au efecte antitoxice puternice. Ele contracarează efectele dăunătoare ale nicotinei şi al gudronului din ţigări, fiind un mijloc de protecţie excelent, atât pentru fumătorii activi, cât şi pentru cei pasivi. Se consumă zilnic suc de leurdă, câte 2 pahare pe zi, dimineaţa şi seara, pe o perioadă de minimum două săptămâni. Pentru o porţie de salată cu leurdă se pune o mână de frunze proaspete tăiate mărunt. Se amestecă cu o linguriţă de oţet de mere, un vârf de cuţit de sare şi o jumătate de linguriţă de ulei. Într-o cură cu leurdă, se consumă o salată o dată pe zi, dimineaţa, la prima masă. O cură cu leurdă durează minim 10 zile.

Plusuri si minusuri, Benzina vs Diesel vs GPL

Mereu a fost o dispută între tipurile diferite de carburant ce pot fi utilizate în automobilele noastre. Benzină vs Diesel vs GPL? Consum, plusuri şi minusuri. Dacă până pe la mijlocul anilor '80 majoritatea vehiculelor funcţionau cu benzină, ulterior procentajul s-a schimbat şi cele diesel au început să prindă teren. De altfel, în 2014, maşinile diesel erau mai multe ca cele pe benzină la nivel european, în procentaj de 65% în favoarea motorinei. Şi, momentan, se pare că tot motoarele pe motorină sunt la putere. Dar nu pentru mult timp.
Cam de doi ani încoace, mai toţi producătorii au în ofertă motorizări de o capacitate mică, de maximum 1,2 litri, chiar şi de 0,8 litri, pe benzină, dotate cu un turbo-compresor. Cu alte cuvinte, curentul de diminuare a capacităţii, numit "Downsizing", i-a cuprins pe toţi producătorii. Evident, din cauze legate de poluare şi reglementări ale Uniunii Europene, care îşi propune să limiteze noxele emise de automobile. S-ar putea, începând cu 2016, să vedem din nou o creştere a numărului de maşini pe benzină, iar în 2018, după cum spun unii specialişti, s-ar putea să avem iar o majoritate "benzinară".
Însă, mai bun decât un motor mic pe benzină sau motorină, ce poate fi? Este motorul pe GPL, mult mai avantajos. Pentru că preţul gazului auto este cam la jumătate decât preţul benzinei sau al motorinei. Cu alte cuvinte, se poate parcurge aproape dublul distanţei pe GPL, faţă de benzină. Dacia, de exemplu, vine din fabrică cu instalaţie GPL. La fel ca şi alţi producători. Oricum, chiar dacă nu cumpăraţi o maşină nouă cu sistem de gaz pe ea, se poate să montaţi ulterior un sistem care costă de la 2.500 de lei cu T.V.A. şi montaj incluse, pentru un automobil cu 4 pistoane. După părerea unor specialişti, în ziua de azi şi în următorii ani, GPL-ul este cea mai bună variantă.
GPL-ul (gazul petrolier lichefiat) este un produs petrolier obţinut în urma procesului de rafinare a benzinei şi motorinei, preţul său este strict legat de preţul acestora, menţinându-se de-a lungul anilor la un nivel mult mai scăzut, reprezentând jumătate din preţul benzinei.
Pentru că este un combustibil ecologic se prevăd mari investiţii la nivel european pentru obţinerea GPL-ului şi prin alte metode, din materii prime regenerabile. O astfel de investiţie a fost anunţată la salonul auto din Frankfurt de către Neste Oil, iar producţia este planificată să înceapă la sfârşitul anului 2016.
În ceea ce priveşte consumul motoarelor, topul este următorul: GPL, motorină, benzină.
Dar pentru a determina necesităţile fiecăruia dintre noi legate de acest consum, ar trebui să aruncăm o privire şi asupra avantajelor şi dezavantajelor oferite de fiecare carburant în parte.
Benzină vs Diesel vs GPL. Consum, plusuri şi minusuri
Păreri pro pentru motoarele pe benzină
- motor mai silenţios;
- vibraţii la interior mai puţine;
- greutate mai mică;
- întreţinere mai ieftină în timp;
- preţ de achiziţie mai mic;
- preţul benzinei mai mic.
Păreri contra motoarelor pe benzină
- consum mai mare;
- poluare mai mare;
- cuplu mic;
- cuplu la turaţii foarte mari.
Benzina este produsul rafinat la temperatura cea mai ridicată, adică este cel mai curat şi cu conţinutul caloric cel mai mare care se poate cumpăra la pompă. Deci, pentru performanţă înaltă în motoare clasice este nevoie de benzină. Începând cu 1998-2000, când preţul benzinei era mult mai scump decât cel al motorinei, a fost atinsă o suprasaturare a pieţei. Pentru că oamenii au început să-şi dea seama că maşinile diesel sunt mai economice, chiar dacă aveau diferite dezavantaje, producătorii au început să le fabrice.
Păreri pro pentru motoarele diesel
- putere egală cu cele pe benzină;
- performanţe mai bune;
- cuplu mare la turaţii mici;
- economice la carburant.
Păreri contra motoarelor diesel
- motor zgomotos;
- greutate mai mare;
- întreţinere mai scumpă în timp;
- preţ de achiziţie mai mare;
- preţul motorinei mai mare;
- poluează. Nu neapărat noxe de CO2, ci alte noxe periculoase pentru sănătate.
Nu poate nimeni să nege că motoarele diesel au evoluat enorm în ultima perioadă şi că au devenit cel puţin la fel de populare ca cele pe benzină, cu şanse reale de a deveni în curând superioare acestora. Motoare diesel există de la începuturile industriei auto, dar până în anii '90 nu s-au bucurat de un succes major. Când ziceai diesel, te gândeai la un motor leneş, dar economic şi cu un cuplu mare. Motoarele turbo-diesel au făcut ca lumea să fie mai receptivă la motorină. Acestea aveau injecţie performantă comandată de calculator şi au devenit un concurent serios pentru motoarele cu benzină. Pentru că, realist vorbind, motoarele diesel au în plus faţă de cele pe benzină două atuuri: economia de carburant şi performanţele, putem spune că în prezent, între cei doi carburanţi dieselul are supremaţia. Momentan, la preţul actual al motorinei, chiar dacă este mai mare decât al benzinei, încă se justifică diferenţa de preţ la achiziţionarea unei maşini diesel noi.
Dacă însă bugetul acordat lunar unei maşini este unul mai mic, vă recomandăm să optaţi pentru o instalaţie auto GPL.
Păreri pro pentru instalaţiile GPL
- GPL are cea mai mică rază de inflamabilitate dintre toate alternativele de carburanţi;
- GPL este mult mai sigur decât benzina;
- componentele instalaţiei GPL auto sunt supuse unor severe verificări, fiind omologate internaţional;
- noxe foarte scăzute;
- consum mic;
- preţ de achiziţie mai mic decât al unei maşini diesel noi;
- nu strică motorul şi nu scade puterea, aşa cum se zvoneşte.
- Testele au demonstrat că un autovehicul având instalaţie GPL auto nu explodează, deci este mai sigur decât cel pe benzină. Este mult mai uşor să deformezi, să spargi, să desigilezi un rezervor de benzină decât unul de GPL, pentru că de obicei rezervoarele de benzină sunt făcute din plastic şi nu sunt echipate cu vreun dispozitiv de siguranţă. În caz de accident, un rezervor GPL plin nu îşi va schimba structura, nu va exploda şi nici nu va vărsa conţinutul. În sistemele pe benzină sau Diesel, alimentarea cu GPL este întreruptă în momentul impactului. Rezervorul se deformează, nu se sparge, scăpările de gaz nefiind posibile.
- Costurile mai reduse ale carburantului. Dacă pentru un drum de la Bucureşti la Arad costul acestuia utilizând benzină sau diesel este de 250 de lei, în cazul unui motor cu GPL, preţul drumului ridicându-se în jurul valorii de 120 de lei.
Păreri contra instalaţiilor GPL
- Rezervorul cilindric plasat în portbagaj nu este cea mai prietenoasă privelişte pe care o poţi avea. Asocierea imaginii rezervoarelor de GPL cu aceea a buteliilor cu gaz pe care mulţi le cunosc este una involuntară. Frica prezentă în subconştientul colectiv că circuli cu o mică "bombă" în portbagaj;
- reducerea capacităţii portbagajului;
- grija suplimentară a alimentări cu benzină sau diesel chiar dacă ai alimentat deja cu gaz;
- scade puterea motorului.
Comparaţiile cu plusuri şi minusuri între benzină vs diesel vs GPL, având în vedere şi preţul ridicat al carburanţilor au făcut ca şoferii români să opteze în ultimul timp pentru montarea de instalaţii de gaz petrolier lichefiat pe automobilele lor.