„Edilii trebuie să ia măsuri cât încă se mai poate face ceva. Soluția stă doar în mâinile lor și este vital pentru noi toți să facă din ea prioritatea numărul unu. Nu murim dacă amânăm construirea unor parcări, a organizării de festivaluri sau a schimării unor borduri. Dar fără aer murim cu siguranță”, a declarat, pentru Est News, profesorul Vesel, cel care de zeci de ani studiază tot ce ține de bios și de mediu.
Virgil Vesel spune că în Bârlad efectele încălzirii climatice sunt evidente și măsurabile: „Valorile temperaturii aerului indicate de termometrul din fața primăriei sunt superioare cu peste 10 grade celor prognozate de meteorologi pentru zona noastră. Dacă am monitoriza și procentajul de oxigen și cel de dioxid de carbon, ne-am da seama cât de nociv este mediul în care trăim”.
În opinia lui de specialist, cel mai eficient mijloc de combatere a efectului de gaze de seră este plantarea masivă de arbori – măsura la care se referă atunci când spune că edilii dețin cheia și lacătul acestei probleme.
„Trotuarele tuturor străzilor, parcările amenajate în ultima vreme, terenurile de joacă ale copiilor, curțile și vecinătatea instituțiilor publice, versanții văii râului ce străbate orașul, aleile dintre blocuri – în toate aceste locuri trebuie plantați rapid arbori. Repet, arbori! Nu floricele, nu gazon!”, avertizează Vesel.
O zonă pe care o indică împăduririi este fostul islaz al cartierului Munteni, adică șesul situat între Obor și Centrul de Afaceri „Tutova”: „Zona ar putea deveni, prin împădurire, un obiectiv care să rivalizeze cu Grădina Publică”.
De trei ori mai puțini copaci decât este necesar
Chiar dacă, între orașele cu peste 50.000
de locuitori, Bârladul se află pe locul doi în țară în ceea ce privește
numărul de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, adică
peste 24 mp pe cap de locuitor, asta nu înseamnă mai nimic. Această
pozitie în clasament doar dă bine în discursurile politicienilor din
fruntea urbei, căci la capitolul sănătate și diminuare a poluării este
departe de a fi suficient.
„Trebuie să ne trezim la realitate. Ca să putem respira aer cât de cât curat, la 100 de oameni este nevoie de un hectar de pădure. Altfel spus, avem nevoie de 100 mp pe cap de locuitor. Iar noi avem doar 24 mp și ne mai și lăudăm cu asta!”, spune biologul.
„Trebuie să ne trezim la realitate. Ca să putem respira aer cât de cât curat, la 100 de oameni este nevoie de un hectar de pădure. Altfel spus, avem nevoie de 100 mp pe cap de locuitor. Iar noi avem doar 24 mp și ne mai și lăudăm cu asta!”, spune biologul.
Bârlădenii, sufocați de autoturisme și de mașini de tonaj greu
Profesorul mai susține că nu zona
industrială este principala sursă a gazelor cu efect de seră, așa cum se
vehicula până nu demult, ci traficul auto. La acest capitol, cele care
ne produc cele mai mari necazuri sunt mașinile de tonaj greu.
„Construirea unei centuri ocolitoare se impune cu prioritate. Nu mai trebuie amânat. Ar trebui avută în vedere și înlocuirea autobuzelor cu troleibuze în transportul local. Motorul acționat electric nu consumă oxigen și nu generează gaze cu efect de seră. S-a constatat că gazele de eșapament emise de motoarele Diesel conțin nu numai astfel de gaze, ci și substanțe cancerigene precum azbestul, arseniul și iperita”.
„Construirea unei centuri ocolitoare se impune cu prioritate. Nu mai trebuie amânat. Ar trebui avută în vedere și înlocuirea autobuzelor cu troleibuze în transportul local. Motorul acționat electric nu consumă oxigen și nu generează gaze cu efect de seră. S-a constatat că gazele de eșapament emise de motoarele Diesel conțin nu numai astfel de gaze, ci și substanțe cancerigene precum azbestul, arseniul și iperita”.
Ce sunt gazele cu efect de seră și cum ne pot nenoroci?
Razele soarelui străbat atmosfera și
încălzesc mai întâi suprafața uscatului și a apei. Incălzirea atmosferei
se realizează de jos în sus, din căldura purtată de radiațiile
infraroșii reflectate de suprafața continentelor și a oceanelor. Acestea
urcă în păturile superioare și se pierd în spațiul cosmic.
Desfășurarea circuitului căldurii este perturbată de așa-numitul efect de seră. Unele componente gazoase din atmosferă depășesc concentrațiile normale. Este vorba de vapori de apă, dioxid de carbon, metan, oxizi de azot etc.
Desfășurarea circuitului căldurii este perturbată de așa-numitul efect de seră. Unele componente gazoase din atmosferă depășesc concentrațiile normale. Este vorba de vapori de apă, dioxid de carbon, metan, oxizi de azot etc.
Ele se constituie ca o plapumă călduroasă
care împiedică iradierea căldurii în spațiu. Este asemenea pereților
transparenți ai unei sere, ce permit pătrunderea razelor soarelui, dar
opresc ieșirea căldurii.
„Chiar dacă încălzirea planetei este un proces global, măsurile de prevenire trebuie efectuate prin acțiuni locale. De aceea, controlarea traficului rutier și plantarea de arbori trebuie să fie prioritatea număr unu a celor ce conduc orașul”, mai spune profesorul Vesel.
„Chiar dacă încălzirea planetei este un proces global, măsurile de prevenire trebuie efectuate prin acțiuni locale. De aceea, controlarea traficului rutier și plantarea de arbori trebuie să fie prioritatea număr unu a celor ce conduc orașul”, mai spune profesorul Vesel.
Copacii inhalează gazele nocive în locul oamenilor
Plantele verzi, în special arborii – sunt
singurele organisme care folosesc drept hrană dioxidul de carbon, adică
exact acea substanță care duce la apariția încălzirii globale, cea care
îi omoară pe oameni.
Copacii trăiesc cu dioxidul de carbon, așa cum omul trăiește cu mâncare, apă și aer. Din reacțiile acestui proces, cunoscut sub numele de fotosinteză, se produce oxigenul prezent în atmosferă, fără de care viața pe Pământ ar fi imposibilă. Reducerea consumatorilor de emisii gazoase, adică a copacilor, a împins planeta într-o stare de criză. Nemaifiind copaci care să inhaleze „aerul poluat”, oamenii sunt cei care o fac în locul lor.
Copacii trăiesc cu dioxidul de carbon, așa cum omul trăiește cu mâncare, apă și aer. Din reacțiile acestui proces, cunoscut sub numele de fotosinteză, se produce oxigenul prezent în atmosferă, fără de care viața pe Pământ ar fi imposibilă. Reducerea consumatorilor de emisii gazoase, adică a copacilor, a împins planeta într-o stare de criză. Nemaifiind copaci care să inhaleze „aerul poluat”, oamenii sunt cei care o fac în locul lor.
Domnilor edili, aceste argumente sunt suficient de convingătoare?
Copacii au un randament de 50 de ori mai
mare în procesarea gazelor din atmosferă, comparativ cu plantele
ierboase. Un hectar de pădure consumă într-o zi însorită de vară 280
kilograme de dioxid de carbon și generează 200 de kilograme de oxigen.
Un arbore cu dezvoltare medie produce oxigenul necesar la trei oameni.
Frunzele copacilor rețin praful și fumul provocate de traficul rutier purificând aerul, iar vaporii de apă eliminați prin frunze în procesul de transpirație umezesc atmosfera.
Biologul Vesel explică: „Arborii dezinfectează aerul prin emanația de fitoncide, substanțe care distrug microbii diferitelor boli. Măsurătorile au arătat că într-o pădure găsim doar 500 de microbi la metrul cub de aer. În aerul dintr-un magazin din oraș sunt circa patru milioane. Suprafețele împădurite măresc gradul de ionizare al atmosferei de 5-10 ori, influențând pozitiv buna dispoziție și capacitatea de muncă a oamenilor. Efectul benefic al prezenței arborilor în oraș este dat și de umbra și răcoarea pe care coroanele acestora le oferă cu generozitate în zilele caniculare. Totodată, perdeaua de arbori de pe trotuare diminuează zgomotele străzii cu 10-18 decibeli”.
Frunzele copacilor rețin praful și fumul provocate de traficul rutier purificând aerul, iar vaporii de apă eliminați prin frunze în procesul de transpirație umezesc atmosfera.
Biologul Vesel explică: „Arborii dezinfectează aerul prin emanația de fitoncide, substanțe care distrug microbii diferitelor boli. Măsurătorile au arătat că într-o pădure găsim doar 500 de microbi la metrul cub de aer. În aerul dintr-un magazin din oraș sunt circa patru milioane. Suprafețele împădurite măresc gradul de ionizare al atmosferei de 5-10 ori, influențând pozitiv buna dispoziție și capacitatea de muncă a oamenilor. Efectul benefic al prezenței arborilor în oraș este dat și de umbra și răcoarea pe care coroanele acestora le oferă cu generozitate în zilele caniculare. Totodată, perdeaua de arbori de pe trotuare diminuează zgomotele străzii cu 10-18 decibeli”.
