Antropocenul, o nouă perioadă geologică ce marchează "Era Omului", a
început în 1610, odată cu sosirea europenilor pe continentul american,
eveniment care a avut un impact fără precedent asupra planetei, marcând
debutul acestei noi epoci, potrivit unui studiu publicat în revista
Nature.
Un grup internaţional de oameni de ştiinţă, intitulat Anthropocene
Working Group, evaluează în prezent informaţiile referitoare la
stabilirea debutului noii ere geologice şi va anunţa data convenită
pentru noua perioadă geologică anul viitor, informează bbc.com.
Studiul, publicat în Nature, nu este singurul care încearcă stabilirea
debutului "Erei Omului", alţi savanţi propunând ca revoluţia industrială
sau primele teste nucleare să fie folosite ca repere ale debutului noii
ere, în timp ce unii oameni de ştiinţă consideră că data exactă a
debutului unei noi perioade geologice poate fi stabilită abia după mii
sau milioane de ani de retrospectivă.
Geologii împart istoria Terrei în fragmente care reflectă perioade de
schimbări semnificative ale planetei, ca rezultat al deplasării
continentelor, al impactului cu un asteroid, al unei schimbări climatice
majore.
În prezent, planeta se află, din punct de vedere formal, încă în
Holocen, o epocă geologică ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, la
sfârşitul ultimei Ere Glaciare.
Savanţii cred însă că umanitatea a modificat dramatic Pământul din nou.
Pentru a stabili exact începutul acestei noi perioade, geologii caută un
semnal clar, pe care îl descriu ca "un vârf de aur" ("golden spike", în
original, în limba engleză, n.r), care ar trebui să fi fost păstrat în
sedimente, roci, în straturile de gheaţă.
"Căutăm aceste «vârfuri de aur», un interval temporal real în care putem
arăta, cu dovezi, că întreg Pământul s-a schimbat. Dacă vă uitaţi la
tot intervalul temporal geologic, am definit aproape fiecare graniţă
dintre două ere în acest mod", a declarat profesorul Mark Maslin, de la
University College din Londra (UCL), coautor al studiului publicat în
revista Nature.
Cercetarea sugerează că un astfel de "vârf de aur" plasează debutul Antropocenului în 1610.
Savanţii spun că sosirea europenilor pe continentul american cu 100 de
ani înainte de această dată a reprezentat debutul unei majore
transformări globale.
"Creşterea rapidă a comerţului la nivel global, imediat după acea
perioadă, a dus la o deplasare a speciilor pe suprafaţa planetei.
Porumbul din America Centrală a început să fie cultivat în sudul
Europei, în Africa şi China. Cartofii din America de Sud au fost
cultivaţi în Marea Britanie şi apoi în toată Europa şi până în China.
Alte specii au făcut drumul invers: grâul a ajuns în America de Nord,
iar zahărul a devenit cunoscut în America de Sud - un adevărat amestec
al speciilor din întreaga lume", a declarat Dr. Simon Lewis, de la UCL,
coautor al studiului.
"Am fost martori ai deplasării acestor specii de pe un continent pe
altul, lucru care a avut un impact fără precedent din punct de vedere
geologic, punând Terra pe o nouă traiectorie evoluţionară", a mai spus
Lewis.
Polenul foarte vechi descoperit în sedimente funcţionează ca o
înregistrare exactă a acestei schimbări, dar echipa de cercetători spune
că un alt indiciu important referitor la startul noi ere geologice
trimite la bolile mortale introduse pe continentul american de europeni.
"Circa 50 de milioane de oameni (de pe continentul american) au murit,
iar cei mai mulţi dintre ei erau fermieri", a declarat Simon Lewis în
emisiunea "Science in Action" difuzată de postul de radio BBC World
Service.
"Iar terenul pe care îl cultivau aceşti fermieri a devenit din nou
sălbatic, transformându-se în junglă, pădure sau savană. Aproximativ
jumătate din substanţa uscată a unui copac este reprezentată de carbon,
astfel că toată acea vegetaţie în plină creştere a absorbit suficient de
mult carbon din atmosferă pentru ca acest lucru să fie vizibil ca o
scădere a concentraţiei atmosferice globale de dioxid de carbon
înregistrate în straturile de gheaţă foarte veche. Această informaţie
oferă un indiciu exact referitor la anul 1610 ca fiind debutul
Antropocenului, când s-a înregistrat cel mai mic nivel al concentraţiei
de dioxid de carbon care poate fi măsurată în straturile de gheaţă", a
explicat cercetătorul britanic.
Cercetătorii spun că un alt an care poate fi considerat debutul noi ere
ar putea fi 1964, când testele nucleare care au început în anii 1940 şi
au continuat în anii 1950 şi la începutul anilor 1960 s-au oprit şi a
fost impusă o interdicţie în acest sens.
"Vârful de aur" este furnizat în acest caz de o creştere a nivelului de
carbon radioactiv din atmosferă în perioada în care se efectuau testele
nucleare, urmată de o scădere bruscă în momentul în care acestea au
încetat.
Dar profesorul Mark Maslin a spus că, deşi markerul era unul foarte
puternic, radioactivitatea nu a fost asociată cu alte schimbări
dramatice care să fi avut loc în acea perioadă.
"La mijlocul anilor 1960, are loc o uriaşă schimbare cam în toate
domeniile, la nivel global, pe care o numim «marea accelerare», cu o
creştere demografică globală de 2% anual, schimbări fără precedent în
agricultură şi producerea de alimente, dar markerul nu are nicio
legătură cu aceste schimbări", a explicat profesorul Maslin.
Comentând cercetarea publicată în revista Nature, profesorul Jan
Zalasiewicz, de la Universitatea din Leicester şi care este preşedintele
Anthropocene Working Group, a spus că studiul este foarte interesant şi
conţine "idei uimitoare".
"Desigur, grupul de lucru le va lua în discuţie. Aceste idei se adaugă
dezbaterii generale privind Antropocenul şi numărului tot mai mare de
sugestii referitoare la data la care această eră ar fi debutat. Ideea
privind debutul erei în anul 1610 reflectă în mod clar un eveniment
important din punct de vedere istoric, deşi ar fi nevoie de mai multe
dovezi, cred eu, referitoare la faptul că aceste criterii sugerate de
studiu ar fi mai potrivite decât semnalele multiple asociate cu «marea
accelerare» de la mijlocul secolului al XX-lea", a declarat Jan
Zalasiewicz pentru BBC News.
