Se afișează postările cu eticheta temperatura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta temperatura. Afișați toate postările

Tratamente naturiste pentru bolile de toamna

Vremea are un efect profund asupra vieţii noastre. Ne influenţează organismul, voinţa şi emoţiile. În numeroase cazuri, legătura este clară şi în mod cert biologică. De aceea este foarte important ca, începând cu luna septembrie, să efectuăm o cură de stimulare a imunităţii nespecifice a organismului prin mijloace naturale. Toamna este un anotimp caracterizat prin schimbări de temperatură şi presiune atmosferică, de apariţia ploilor, a vântului, de micşorarea perioadei de expunere la lumină, iar organismului nostru îi trebuie o perioadă de adaptare pentru a face faţă noilor condiţii atmosferice.
Cei mai afectaţi, din punct de vedere fizic, de scăderea temperaturii şi de umezeala caracteristice sezonului rece sunt copiii, bătrânii şi persoanele care suferă de boli cronice: reumatici, astmatici, cardiaci. Simptomele diferă de la o persoană la alta şi cresc în intensitate odată cu vârsta, afectarea formei fizice şi gravitatea bolii. Există o serie de afecţiuni care pot fi declanşate sau agravate în această perioadă.

Infecţiile respiratorii sunt cele mai întâlnite în acest anotimp. Iată câteva mijloace naturale de stimulare a imunităţii:
  • preparate de echinaceea (sub formă de ceai, tinctură, sirop pentru copii, capsule) adminstrate în general 10-30 zile, în doze corespunzătoare vârstei;
  • ”vaccinare naturală” utilizând gemoterapia (ce pot fi administrate chiar de la vârsta de sugar): extract din muguri coacăz negru, mlădiţe măceşe, muguri de brad, muguri porumbar, mlădiţe de cătina roşie, în cure periodice de 2-3 luni;
  • ulei esenţial de cuişoare, scorţişoară, lămâie, scorţişoară, eucalipt, cimbru (în administrare internă şi prin aromaterapie, inhalaţii, aerosoli);
  • ulei de chimen negru sau capsule cu ulei de chimen negru (pentru copii şi adulţi);
  • preparat homeopat ce conţine autolizat filtrat de ficat şi inimă de Anas Barbariae (raţă sălbatică); preventiv: se ia 1 doză pe săptămână în perioada sezonului rece.

Bolile reumatice includ peste 100 de afecţiuni şi afectează aproximativ 80% din populaţie. Există o serie de reguli de bază care ajută la ameliorarea simptomelor şi prevenirea apariţiei complicaţiilor:
  • produsele apicole constituie una dintre cele mai răspândite şi de succes metode de tratament pentru bolile reumatice. Unguentele ce conţin propolis şi venin de albine au puternic efect antiinflamator şi antioxidant, având o acţiune similară aspirinei asupra articulaţiilor rigide şi durerilor musculare;
  • un tratament naturist cu extract de gheara diavolului, scoarţă sălcie, gheara mâţei, creţuşcă, funze mesteacăn, rădăcină lemn dulce, în combinaţie cu masaje cu unguente naturale (arnică, gheara-diavolului, untul pământului, sunătoare, extract ardei iute, tătăneasă);
  • sucul de cartofi conţine săruri minerale vitale întăririi sistemului osos, asigurând simultan şi eliminarea factorilor toxici care agravează simptomele şi durerile reumatice.

Afecţiunile alergice sunt declanşate în această perioadă de o serie de factori precum polenul ruginei, acarieni, mucegai sau frig. Utile pentru această afecţiune sunt:
  • preparat din brustur, consumat de patru ori pe zi. Este la fel de eficient precum un medicament antihistaminic, fără ca reacţia binecunoscută de somnolenţă să se instaleze;
  • preparatele gemoterapice din muguri de coacăz negru, mlădiţe de măceş, muguri de călin, muguri de carpen administrate timp de 2-3 luni;
  • spălarea foselor nazale cu soluţie salină, cu ajutorul unui spray nazal;
  • urzica şi goldenseal (atenţie, acest produs nu este recomandat copiilor) care au, în primul rând, un puternic efect tonic;
  • extractele de trei-fraţi-pătaţi, coada-şoricelului, mesteacăn, lemn-dulce, sub formă de capsule, tincturi, siropuri pentru copii;
  • seminţele de struguri, care conţin un tip de flavonoid, quercetina, care acţionează benefic mai ales în combinaţie cu vitamina C.

Afecţiunile digestive sunt mai accentuate odată cu venirea toamnei. La persoanele sensibile se declanşeză exacerbarea simptomatologiei digestive legată de o hiperaciditate gastrică (dureri sau arsuri în capul pieptului, balonări, regurgitaţii acide, sughiţ, senzaţie de greaţă). Foarte utile sunt:
  • terapiile cu gălbenele, salcâm, pătlagină, lemn-dulce, muşeţel, sunătoare, roiniţă, lavandă, mentă, sub formă de ceaiuri compuse sau capsule;
  • gemoterapie cu extract din muguri de smochin şi de tei argintiu;
  • produsele stupului-miere, propolis;
  • se poate utiliza şi ulei de cătină, sunătoare, gălbenele cu rol analgezic şi cicatrizant al mucoasei gastroduodenale.

Depresia se instalează în special la persoanele predispuse dar, există în general, o tendinţă mai accentuată spre depresie în această perioadă. Depresia se poate instala urmare a unor factori precum stresul suplimentar la care este supus organismul din cauza schimbărilor atmosferice sau scăderea numărului de ore în care beneficiem de lumina binefăcătoare a soarelui. În astfel de situaţii, ajută:
  • sunătoarea, care este o plantă cu proprietăţi antidepresive puternice şi eficacitate dobândită. Se poate administra sub formă de ceai, tinctură sau capsule;
  • preparatele de lavandă, rhodiola roşea, ginseng, suc noni, extract de drojdie, polen, lăptişor matcă ajută la eliminarea stresului, îmbunătăţirea stării psihice şi menţinerea stării de bună dispoziţie;
  • ceai verde, ceai alb, ceai soc, ceai ghimbir care îmbunătăţesc circulaţia, înlătură senzaţia de frig, cresc tonusul fizic şi psihic, alungă melancolia şi depresia;
  • uleiuri aromatice precum uleiul de sunătoare, lavandă, de lemon, de bergamotă, de maghiran. Câteva picături adăugate în lampa de aromaterapie, în apa de baie sau în uleiul de masaj alungă melancolia şi depresia.

Aerul conditionat pune in pericol sanatatea ochilor

În zilele caniculare, aparatele de aer condiționat sunt la mare căutare. Însă, dacă nu este utilizat în mod corect, aerul condiționat îți poate face mai mult rău decât bine, provocând sau agravând afecțiuni deja existente.
Aerul condiţionat, atât de apreciat pe perioada verii de foarte mulţi dintre noi, poate fi răspunzător pentru o serie întreagă de probleme de sănătate care ne fac să ne gândim de două ori atunci când decidem achiziţionarea sau utilizarea lui.
Predispune la infecții respiratorii
În interiorul aparatului se pot acumula microorganisme periculoase pentru sănătate (bacterii, virusuri, ciuperci), care predispun organismul la afecțiuni precum otite, rinite, sinuzite sau bronșite. Pericolul este cu atât mai mare cu cât ai deja aceste afecțiuni, care, în urma utilizării în exces a aerului condiționat, se pot croniciza.
De asemenea, trecerea bruscă și succesivă de la aerul cald la cel rece și viceversa duce la apariția infecțiilor respiratorii, în special la nivelul amigdalelor.
Atenție și la infecțiile cu bacteriile din grupul Legionella, care pot fi întâlnite și în filtrele de aer condiționat. Acestea pot cauza o infecție pulmonară gravă (legioneloza), deosebit de periculoasă în special pentru  persoanele de vârsta a treia sau pentru cele care au imunitatea scăzută.
Pune în pericol sănătatea ochilor
Unele aparate de aer condiționat nu sunt dotate și cu umidificator și din acest motiv usucă aerul din încăpere. Primii care au de suferit sunt ochii, deoarece aerul uscat provoacă adesea afecțiuni oculare, mai ales la persoanele care poartă lentile de contact sau ochelari. Cele mai frecvente sunt conjunctivitele sau sindromul ochiului uscat, în acest caz fiind necesare lacrimile artificiale.
Provoacă alergii
Aerul expulzat prin aparatele de aer condiționat este unul recirculat de sistemele de ventilație și din acest motiv are tendința de a concentra o cantitate mai mare de alergeni: polen, spori de mucegai sau acarieni, ceea ce predispune la apariția sau agravarea alergiilor. Tot în urma expunerii la aer condiționat se poate instala sindromul Raynaud (sindromul mâinilor și picioarelor reci).
Evită șocul termic
Temperatura la care reglăm aparatului trebuie să fie cuprinsă între 22-25 ˚ C. Încăperile nu trebuie r=ăcite mai mult, pentru a se evita expunerea organismului la variaţii mari de temperatură, care pot duce la stop-cardiorespirator, în special în cazul persoanelor cardiace.
De asemenea, în cazul călătoriilor cu mașina se recomandă ca aerul condiționat să fie direcționat către picioare, și nu către cap. Mai mult, intensitatea lui trebuie redusă cu 15 minute înainte de a coborî din mașină, pentru a  preveni un eventual șoc termic.
Reguli de folosire a aparatului de aer condiționat
Evitarea unor eventuale probleme de sănătate începe cu locul unde este amplasat aparatul de aer condiționat. Astfel, fluxul de aer nu trebuie îndreptat direct spre locurile cele mai utilizate din încăpere, pentru că în timp se pot declanșa unele afecțiuni, precum nevralgiile, durerile la ceafă și torticolisul (amorțeli la nivelul brațelor sau al degetelor).
Este de preferat ca distanța dintre fluxul de aer și o persoană să fie de cel puțin 6 metri, iar în cazul copiilor este interzisă instalarea aparatului de aer condiționat în camera lor.
În general, este de preferat ca aparatul să fie amplasat pe hol sau într-un spațiu mai puțin circulat, iar răcirea locuinței să aibă loc indirect. Pentru a împiedica acumularea de virusuri, bacterii sau substanțe alergene, filtrele de aer condiționat trebuie curățate de două ori pe an.

Dr. Gheorghe Ghica, medic specialist medicină generală, Rețeaua de sănătate Regina Maria, București
Folosirea incorectă a aerului condiționat duce la apariţia a ceea ce se numeşte, ˵sindromul clădirii bolnaveʺ, care reprezintă un complex de simptome ce reuneşte sfera ORL, a afecţiunilor respiratorii, cutanate, oftalmologice  şi manifestări neuropsihice, care se întâlneşte la persoanele care lucrează în special în marile clădiri de birouri, dar nu numai, şi care dispare în momentul în care acestea părăsesc clădirea.
Astfel, o pleiadă întreagă de manifestări, cum ar fi durerile musculare, iritaţiile mucoaselor (orofaringiană, oculară), erupţiile cutanate, tusea, senzaţia de gât uscat, starea de oboseală accentuată, durerile de cap, somnolenţa, tulburările de concentrare, sunt legate atât de calitatea aerului condiţionat, cât şi de poziţionarea acestuia.

De ce e frig in varful muntelui

Atmosfera noastră este segmentată în straturi, fiecare dintre ele având particularităţi proprii. Principalele straturi se numesc troposferă, atmosferă şi ionosferă. Împreună, ele formează o pătură groasă de câteva sute de kilometri.
 Troposfera se găseşte în partea de jos a atmosferei. Acolo trăiesc oamenii. Graniţa superioară a troposferei este la circa 11.000 de metri altitudine deasupra solului. Este stratul cel mai înalt la tropice şi cel mai jos la poli.
Instrumente transportate sus în baloane au arătat că temperaturile scad, în mod constant, în troposferă. Cu cât temperaturile ridicate intră în troposferă, cu atât scad. La fiecare 300 de metri, temperatura scade cu circa 2 grade Celsius.
Deci, atunci când ajungem la vârful unui munte, intrăm în troposferă. Un munte înalt de 1,5 kilometri poate fi cu 8 grade mai friguros în vârf decât la bază. Şi există piscuri înalte chiar şi de peste 8 kilometri!
Acolo chiar este frig. În partea superioară a troposferei, temperatura ajunge la aproape -60 de grade Celsius.
Aerul este întotdeauna cald aproape de suprafaţa pământului. Asta se întâmplă pentru că soarele încălzeşte pământul, care oferă căldură aerului. Soarele nu încălzeşte atmosfera direct.
În inosferă, stratul superior al pământului, aerul este foarte subţire, iar atomii şi moleculele primesc într-una radiaţii de la soare.
La 240 de kilometri deasura solului, temperaturile ajung şi la 1.650 de grade Celsius, în timpul zilei.