Gerul cuprinde toata tara

Miercuri va continua sa se raceasca. Local va ninge slab, la munte, in Banat si Oltenia si doar izolat in rest. Vantul va sufla mai tare in regiunile estice, sud-estice, local in cele vestice, dar si la munte.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre minus 6 si 3 grade Celsius.
In Dobrogea si in Baragan vor fi innorari temporare temperatura aerului va fi in scadere cu 5-6 grade fata de marti. Va ninge izolat si vantul va avea rabufniri din cand in cand.
Mai sus, in Moldova sudica si in nordul Munteniei vom zari soarele doar pentru perioade scurte si termometrele vor pierde 5-6 grade.vantul va avea unele intensificari.
In nordul Moldovei si in Bucovina gasim vreme rece si va ninge izolat. Temperaturile scad cu 4-5 grade fata de marti.
In schimb, in nordul Transilvaniei si in Maramures, vor fi multe momente cu soare insa se se se va raci. Dupa pranz vor fi cel mult 1-2 grade Celsius.
In vestul tarii va predomina vremea inchisa, in primele ore vor fi conditii de ceata iar mai tarziu e posibil sa ninga slab. Vantul va avea intensificari, iar temperatura aerului va fi in scadere cu 4-5 grade fata de ziua trecuta.
In tinuturile centrale va fi soare cu dinti. Maximele termice scad cu 6-7 grade. Noaptea se instaleaza gerul si in depresiuni vor fi pana la minus 17 grade Celsius.
In sud-vestul tarii gasim multi nori si va ninge slab pe parcursul zilei.Temeperatura aerului scade cu 6-7 grade.
Se mai raceste si in sudul tarii. Va predomina vremea inchisa insa doar izolat vor fi ninsori slabe. Dupa panz vom avea cel mult 1-2 grade Celsius.
In Bucuresti, vremea va fi rece, vor fi innorari temporare, dar conditiile de fulguiala vor fi reduse. Vantul va fi destul de activ, iar la amiaza se vor inregistra in jur de 1 grad Celsius. La noapte se raceste si vom avea o temperatura de minus 7 grade.
La munte va continua sa se raceasca, iar la noapte vremea va deveni geroasa. Va ninge slab mai ales pe timpul zilei, in Muntii Banatului si in vestul Carpatilor Meridionali. Vantul va sufla mai tare in Carpatii Orientali si in ceide Curbura.
Prognoza pe urmatoarele zile
In zilele urmatoare vom avea vreme rece chiar geroasa dimineata si noaptea in majoritatea zonelor tarii.
Miercuri vor fi ninsori slabe, la munte, in Banat si Oltenia si doar izolat in Muntenia, Moldova si in Dobrogea.
Joi va ninge slab si pe spatii mici in dealurile Olteniei si ale Munteniei, dar si in estul tarii.
Vineri vor fi ninsori slabe: ziua in est, iar noaptea si in vest si in sud-vest.
Sambata, pe timpul zilei, va ninge slab, pe arii restranse, in nord-estul tarii, iar noaptea in sud-vest.

Read More

De ce e frig in varful muntelui

Atmosfera noastră este segmentată în straturi, fiecare dintre ele având particularităţi proprii. Principalele straturi se numesc troposferă, atmosferă şi ionosferă. Împreună, ele formează o pătură groasă de câteva sute de kilometri.
 Troposfera se găseşte în partea de jos a atmosferei. Acolo trăiesc oamenii. Graniţa superioară a troposferei este la circa 11.000 de metri altitudine deasupra solului. Este stratul cel mai înalt la tropice şi cel mai jos la poli.
Instrumente transportate sus în baloane au arătat că temperaturile scad, în mod constant, în troposferă. Cu cât temperaturile ridicate intră în troposferă, cu atât scad. La fiecare 300 de metri, temperatura scade cu circa 2 grade Celsius.
Deci, atunci când ajungem la vârful unui munte, intrăm în troposferă. Un munte înalt de 1,5 kilometri poate fi cu 8 grade mai friguros în vârf decât la bază. Şi există piscuri înalte chiar şi de peste 8 kilometri!
Acolo chiar este frig. În partea superioară a troposferei, temperatura ajunge la aproape -60 de grade Celsius.
Aerul este întotdeauna cald aproape de suprafaţa pământului. Asta se întâmplă pentru că soarele încălzeşte pământul, care oferă căldură aerului. Soarele nu încălzeşte atmosfera direct.
În inosferă, stratul superior al pământului, aerul este foarte subţire, iar atomii şi moleculele primesc într-una radiaţii de la soare.
La 240 de kilometri deasura solului, temperaturile ajung şi la 1.650 de grade Celsius, în timpul zilei.

Read More

Izvorul unic cu puteri miraculoase

Mănăstirea Izbuc, prima mănăstirea ortodoxă din Ardeal, este cunoscută, în primul rând, pentru izvorul unic în Europa. Se spune că apa, care ţâşneşte uneori dintre pietre, are puteri miraculoase.

Mănăstirea Izbuc din judeţul Bihor este situată la poalele munţilor Codru Moma, la aproximativ 100 de kilometri de Oradea, pe Drumul Naţional 76, spre Deva, într-un cadru feeric, de munte, încărcat de pioşenie. Aici îşi duc viaţa 20 de călugări şi călugăriţe. Numele de Izbuc vine de la un izvor care se află lângă mănăstire şi care izbucneşte la anumite intervale – izbuc intermitent. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1928-1930, si este o mănăstire de călugări. Fenomenul carstic este consiterat factor de minuni, pe seama lui punându-se vindecări miraculoase. Este cunosct în ţară şi peste hotare, fiind unic în Europa.
„Veneau aici bolnavi din toate judeţele din jurul Bihorului, din Cluj, Satu-Mare, Arad, Hunedoara şi mulţi dintre ei s-au întors după aceea spunând că s-au facut bine şi s-au tămăduit. Am văzut oameni schilozi aduşi cu targa sau căruţa, copii purtaţi de părinţi în spate ori alţii abia umblând sprijiniţi în baston. Oamenii veneau 15 km pe jos, de la gara din Vaşcău. Doamne, multe minuni s-or făcut la acest izvor. Şi n-a secat decât o singură dată, atunci s-a oprit de tot. Era pe vremea ungurilor, cand eram sub ocupaţie austro-ungară. Atunci n-a mai curs şapte ani. S-au aciuat pe lângă el nişte călugări catolici şi-au pus taxa la intrare”, spune Ilie Novac, din satul Călugări.
Legenda spune că un copil orb ce se afla într-o zi prin preajma izvorului a auzit susur de apă, iar după ce s-a spălat pe faţă a început să vadă. Datorită acestui izvor, călugării s-au strâns şi au vieţuit în acest loc. Documentele mărturisesc că încă din secolul 11-12 au existat călugări care au vieţuit în acest loc.
Totodată, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, o copie a icoanei de la muntele Athos, atrage mii de pelerini. Icoana făcătoare şi-a găsit locul la Izbuc de când mănăstirea s-a reactivat în anul 1928.
“Ea este aducătoare de multă pace şi foarte mulţi credincioşi se roagă înaintea ei. Cei care nu au copii, Maica Domnului le dăruieşte copii”, ne-a mărturisit Arhimadrit Mihail Tărău-stareţul mănăstirii Izbuc Hramul Mănăstirii este Sfânta Marie Mare – în ziua de 15 august când atrage un mare număr de vizitatori atât localnici cât şi turişti. Încă din cele mai vechi timpuri, credincioşii de toate religiile fac pe 15 august pelerinaj la Mănăstirea Izbuc, atraşi de miracolul Izvorului Tămăduirii, ale cărui ape nu curg continuu, ci izbucnesc periodic din pământ astfel că după o perioadă de 15 – 20 minute în care este sec, cu un gâlgâit puternic începe să iasă apa care umple un mic bazin de piatră, din care se scurge făcând o cascadă de câţiva zeci de centimetrii înălţime. După circa 2 minute apa încetează să curgă, pentru a reveni apoi după alte 15 – 20 minute. Este vorba de un mecanism tipic de golire prin sifonare a unui bazin carstic, al cărui ritm este impus de cantitatea de precipitaţii.
Izbucul de la Călugări avea în trecut faima de a prezenta un ritm dublu, o erupţie de 2 minute urmată de o pauză de 15 – 20 minute, o nouă erupţie de 2 minute urmată de o a doua pauză de astă dată de 2 ore, care s-a pierdut acum, prin deschiderea unei fisuri carstice care scurtcircuitează sifonul intermediar. Dar chiar şi aşa el constituie un interesant şi rar fenomen carstic, fapt pentru care a fost daclarat monument al naturii pus sub ocrotire.

Oamenii n-au găsit nici până azi o explicaţie ştiinţifică a fenomenului de la Izbuc. Bătrânii călugări spun că apa izvorului a vindecat mulţi bolnavi declaraţi de medici incurabili. Mănăstirea Izbuc cuprinde 2 biserici, 2 case, un grajd, iar în apropiere e află o cabană a ocolului silvic din Hălmagiu. Pelerini care doresc să se cazeze la mănăstire o pot face gratuir cu o singură condiţie, să participe la sfintele slujbe alături de călugări.

Read More

Canadianul Les Stroud, va filma in Muntii Fagarasului

Creatorul şi producătorul celebrei serii "Survivorman", canadianul Les Stroud, vine luna viitoare în România şi va realiza o serie de filme în Munţii Făgăraş, unde va încerca să supravieţuiască cu plante găsite pe munte şi să vâneze animale mici.
 Canadianul Les Stroud, creatorul, producătorul şi protagonistul seriei "Survivorman", difuzată de canalul Discovery, va filma în România în perioada 2 - 13 iunie.
Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Consiliul Judeţean Argeş, Stroud va veni în România însoţit de o echipă de şapte cameramani şi producători, urmând să realizeze o serie de filme în Munţii Făgăraş.
Astfel, Stroud va urca pe munte şi va rupe orice contact cu restul lumii timp de trei zile, în această perioadă el încercând să supravieţuiască cu plante de pe munte şi din vânătoarea unor animale mici. Stroud va colabora cu salvamontiştii din Argeş, cărora le va oferi indicii cu privire la locul unde se află şi care îl vor căuta în munţi.
Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Argeş, singurul care va avea cunoştinţă despre poziţia exactă a realizatorului canadian, pentru motive de securitate, va fi directorul Salvamont Argeş.
Les Stroud are 53 de ani, iar în ultimele decenii a experimentat viaţa în sălbăticie şi în condiţii extreme în mai multe zone de pe Glob.

Read More

Tunelul misterios din Ceahlau, Reteaua de tuneluri secrete

Pasionaţii de fenomene paranormale, ezoterism sau civilizaţii extraterestre sunt fascinaţi de teoria unor tuneluri şi săli secrete care ar exista sub muntele Ceahlău. Mitul este alimentat de mărturia unui profesor din Iaşi care susţine că ar fi pătruns într-un astfel de tunel, însă întreaga poveste pare desprinsă din filmele de science fiction.

Muntele Ceahlău i-a fermecat de-a lungul timpului pe oamenii locului, iar aceştia au ţesut în jurul lui o sumedenie de mituri şi legende.

Stânca Dochiei, Clăile lui Miron, Piatra Lată din Ghedeon sau stânca Panaghiei sunt doar câteva din formaţiunile din masiv care au propriile legende preluate şi perpetuate din vechime şi până în zilele noastre.

Muntele este celebrat în fiecare an pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă (singurul din ţară cu hram), şi tot atunci, grupuri de turişti urcă până în vârful Toaca să vadă piramida holografică vizibilă, în anumite condiţii meteo, doar pentru câteva clipe, la răsăritul soarelui.

Profesorul de fizică Constantin Bursuc (70 de ani), cunoscut în mediul inventatorilor din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei subterane, pe baza unor experienţe pe care susţine că le-a avut în anii ’90. Acesta spune că cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode neconvenţionale, precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie, dar că nu a mai continuat să studieze tunelurile subterane în ultimii ani.

„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi- Suceava, o alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc.

Tunelul misterios din Ceahlău

Un astfel de tunel subteran, susţine profesorul septuagenar, există şi sub muntele Ceahlău. Misterul este păstrat în privinţa localizării intrării în tunel, singurul indiciu dat fiind baza vârfului Toaca.

„Tunelul respectiv era în pantă, avea cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi. Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice cu fosfor din loc în loc”, mai spune Constantin Bursuc.

Misterioasa poveste a profesorului Bursuc nu îşi găseşte corespondent în realitate, cei care cunoscut muntele Ceahlău neavând cunoştinţă despre astfel de tuneluri subterane. Singurele formaţiuni care duc în subsolul masivului sunt cele câteva grote adânci de câteva zeci de metri.

„O astfel de grotă, sau avenă cum sunt denumite în speologie, este în zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere. Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă. Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, spune Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.

Read More

Sfaturi pentru a supravietui in urma unei avalanse

Avalanşele pot fi coşmarul celor care practică schi off-piste şi nu numai. Din fericire, cu puţin noroc şi ceva cunoştinţe legate de tehnici de supravieţuire, există şanse mari să scăpăm cu viaţă în urma unei astfel de furii a munţilor.
Iată câteva lucruri pe care ar trebui să le cunoşti dacă ai de când să practici schi off-piste anul acesta.
1. Purtaţi un dispozitiv care vă va permite să fiţi salvat   
Cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să te pregăteşti pentru orice situaţie din timp. Mai exact, înainte de a urca pe munte cumpără-ţi un dispozitiv special care le permite salvamontiştilor să salveze victimele dintr-o avalanşă.
2. Încercaţi să staţi cât mai sus
Orice ai face, este important să încerci să „înoţi” spre partea superioară a avalanşei pentru a nu risca să fi prins sub ea. Dacă „înotatul” pare prea dificil, atunci vă puteţi trage violent spre suprafaţă. Important este ca, indiferent de situaţie să vă străduiţi să rămâneţi în partea de sus a cascadei de zăpadă.
3. Rămâneţi cu o mână ridicată
Desigur, este uşor de spus şi greu de realizat, dar încercaţi să ţineţi o mână deasupra capului în timp ce avalanşa vă poartă cu ea. Acest lucru v-ar putea aduce două beneficii. Pe de-o parte, echipei de salvare îi va fi mai uşor să vă găsească, dacă aveţi norocul ca mâna să vă iasă din zăpadă, iar pe de altă parte, dumneavoastră vă veţi putea da seama în ce direcţie trebuie să săpaţi pentru a ieşi la suprafaţă.
4. Scuipaţi 
În mod normal, scuipatul nu este tocmai un comportament acceptat, dar dacă sunteţi prin într-o avalanşă acesta v-ar putea salva viaţa. Imediat ce avalanşa ia sfârşit, faceţi repede loc la nivelul feţei. În primul rând, acest lucru vă va ajuta să respiraţi. În al doilea rând, în aşa fel veţi avea loc să scuipaţi, iar în funcţie de locul în care gravitaţia vă poartă saliva vă puteţi da seama în ce direcţie trebuie să săpaţi pentru a ieşi de sub zăpadă.
5. Păstraţi-vă calmul
În mod normal, în astfel de situaţii oamenii intră în panică, însă este esenţial să vă păstraţi calmul. În majoritatea cazurilor, victimele au cam 15 minute, timp în care îşi pot face loc pentru a respira. Însă, panica accelerează respiraţia şi scurtează timpul pe care îl avem pentru a ne salva.

Read More