Se afișează postările cu eticheta Omega 3. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Omega 3. Afișați toate postările

Iarba grasa bogata in Omega 3 si vitamina A

Iarba grasa bogata in Omega 3 si vitamina A

Portulaca oleracea, cunoscuta ca iarba grasa sau grasita, este o planta cu tulpina carnoasa si frunze spatulate, suculente. Considerata de multi o buruiana deranjanta, are in realitate nenumarate proprietati, putand fi folosita ca aliment si ca medicament.

Iarba grasa este originara din Persia si India, dar in prezent creste in fiecare colt al lumii. La noi a fost apreciata inca din vremea dacilor, figurand pe lista plantelor medicinale utilizate de stramosii nostrii.

Potrivit healthyfoodhouse.com, semintele acestor ierburi sunt extrem de puternice, pastrandu-si proprietatile germinate timp de 3-4 ani. In plus, este una din putinele plante asupra careia nu planeaza suspiciuni ca ar fi modificata genetic.

Frunzele si fructele sunt, de asemenea, deosebit de puternice si rezistente. Unii naturopati utilizeaza Portulaca oleracea pentru a intari sistemul imunitar si pentru a combate afectiunile sistemului digestiv.

Bogata in Omega 3 si vitamina A
Surprinzator, iarba grasa este bogata in omega-3, avand un continut mai ridicat decat majoritatea tipurilor de ulei de peste.
In plus, din categoria vegetalelor frunzoase verzi, este cea mai importanta sursa de vitamina A, atat de importanta pentru sanatatea oculara.

De asemenea, iarba grasa este o importanta sursa de antioxidanti, abunda in vitaminele B si C, carotenoizi si contine si mici cantitati de calciu, magneziu si fier.

Alimentatia care afecteaza sanatatea mintala

Daca ai mancat vreodata o ciocolata intreaga sau o cutie de inghetata dupa o zi proasta, stii deja – stresul influenteaza ceea ce mananci. Dar si reversul este valabil – ceea ce mananci poate influenta nivelul de stres. Noi cercetari in domeniu sugereaza faptul ca simple alegeri alimentare pot face diferenta intre starea de anxietate si o senzatie de calm. Foarte multe persoane sufera de anxietate sau depresie, iar acestea pot degenera foarte rapid daca nu sunt adresate cauzele. Desi pare surprinzator, cateva probleme pornesc chiar din bucatarie. Expertii au concluzionat: o dieta hranitoare nu este benefica doar pentru organism, ci si pentru creier. Aceasta abordare duce la aparitia unui concept conform caruia nutritia si psihiatria sunt legate.
In mod traditional, am fost instruiti sa ne gandim la alimentatia sanatoasa, dar aceasta este si un mod de interventie. Daca iti formezi un regim corespunzator, iti poti imbunatati sanatatea mintala si poti reduce riscul de aparitie a unor tulburari psihice.
Cu doar cativa ani in urma, aceasta idee nu prezenta insemnatate. Doar cateva studii examinau modul in care anumite suplimente (cum ar fi acizii grasi Omega 3) ar putea echilibra starea de spirit. Date coerente si temeinice lipseau atunci, dar totusi intre timp s-au facut studii la nivel mondial in ceea ce priveste legatura dintre regimul alimentar zilnic si tulburari psihice comune (depresie si anxietate), atat pentru copii, cat si pentru adulti.
In prezent, exista un numar mare de dovezi care sugereaza ca dieta este la fel de importanta pentru sanatatea mintala ca si pentru sanatatea fizica. O alimentatie sanatoasa ofera protectie, pe cand alegerile nesanatoase sunt un factor de risc. Este din ce in ce mai clar ca ceea ce mananci afecteaza modul in care organismul raspunde la factorii de stres.
Mancarea buna, sanatoasa se transforma in enzime care sustin activitatea creierului, sprijina tesuturile si neurotransmitatorii ce transfera informatii si semnale catre diferite parti ale corpului. In plus, anumiti nutrienti si anumite obiceiuri alimentare sunt direct legate de schimbari la nivelul creierului, iar o dieta bogata in substante nutritive ajuta la cresterea conexiunilor dintre celulele creierului. Pe de alta parte, o dieta bogata in grasimi saturate si zaharuri rafinate are un impact negativ foarte puternic asupra sanatatii creierului. Anumite alimente pot juca un rol important sau pot chiar agrava simptomele unor tulburari mentale.

Un regim alimentar benefic pentru creier urmeaza aceeasi logica si aceeasi pasi ca un plan nutritiv pentru o inima sanatoasa sau chiar pentru controlul greutatii. Este indicat sa limitezi aportul de zahar si alimente bogate in grasimi procesate si sa optezi pentru fructe si legume proaspete, cereale integrale, grasimi sanatoase (ulei de masline). Cu alte cuvinte, specialistii sustin abordarea unei diete mediteraneene.
Trebuie sa alegi alimente care ofera cat mai multe substante nutritive, dar cat mai putine calorii. Acei nutrienti care ar putea fi utili pentru prevenirea (uneori si tratarea) bolilor mentale sunt:
Vitamina B – persoanele cu un nivel scazut de vitamina B12 au rate mai mari de a fi afectati de depresie si dementa.
Acid folic – lipsa unui nivel corespunzator poate afecta starea de spirit
Fier – prezenta a prea putin fier in sange (deficit de fier, anemie) a fost legata de depresie
Omega 3 – acesti acizi grasi sanatosi imbunatatesc gandirea, memoria, dar si dispozitia
Zinc – ajuta la controlul raspunsului pe care organismul il are la factorii de stres, nivelurile scazute pot cauza depresie
Concret, alimentele recomandate includ stridiile (la doar 10 calorii suplimenteaza nevoia zilnica de zinc), midiile (bogate in seleniu benefic creierului), alimentele fermentate precum chefir, varza murata, iaurt, muraturi (ofera bacterii intestinale benefice care ajuta la reducerea anxietatii, stresului si depresiei), peste gras ca somonul si macroul (pentru Omega 3, vitamina B12, zinc, seleniu), ciocolata neagra (cu antioxidanti care cresc fluxul de sange la creier).
Expertii avertizeaza ca, in timp ce dieta poate fi parte a unui plan de tratament, aceasta nu ar trebui sa fie considerata un substitut pentru medicamente sau alte remedii.
Indiferent de locul in care te situezi pe spectrul de sanatate mintala, produsele alimentare sanatoasa sunt o parte esentiala. Daca urmezi tratament medicamentos sau pur si simplu ai o stare de spirit proasta, te vei simti mult mai bine daca urmezi o dieta cu alimente benefice creierului, bogate in nutrienti.

Protejeaza ochii cu aceste alimente

Nu numai morcovii sunt buni pentru sănătatea ochilor, ci există o gamă mai largă de alimente care au efect benefic pentru vedere. Pe lângă anumite legume, iată că şi fructele, şi peştele ne protejează împotriva bolilor de ochi.
Pentru sănătatea ochilor, este indicat să îţi diversifici dieta alimentară, punând accent pe consumul peştelui, legumelor şi fructelor, susţin experţii americani.
Peşte. Somonul, tonul şi sardinele, adică peştele gras, precum şi uleiurile grase au un conţinut ridicat de acizi graşi Omega-3, benefici împotriva sindromului de ochi uscat şi retinopatie. Somonul este bogat în astaxanthin, un antioxidant puternic, care se găseşte şi în anumite alge şi creveţi. Contribuie la prevenirea degenerescenţei maculare senile (DMS). Uleiurile de peşte sunt, de asemenea, o sursă importantă de vitamina D, cu efect împotriva DMS şi a proceselor inflamatorii care afectează ochii.
Legume. Varza, broccoli şi spanacul furnizează luteina, care protejează ochii împotriva deteriorării din cauza stresului oxidativ şi contribuie la îmbunătăţirea acui­tăţii vizuale. Betacarotenul din morcovi, spanac sau pătrunjel luptă împotriva sindromului de ochi uscat, susţine fluxul de sân­ge la nivel ocular şi îmbunătăţeşte vederea în întuneric.
Fructe. Cireşele, afinele, coacăzele şi strugurii conţin un pigment numit antociani, cu proprietăţi antioxidante puternice şi cu efecte benefice asupra circulaţiei sangvine oculare. Flavonoidele, care se găsesc într-o mare varietate de fructe, sunt bune, în general, pentru sănătatea ochilor

Romanesco stimuleaza digestia si reduce riscul de cancer

Se presupune că Romanesco broccoli își are originea în Italia, unde a fost descoperit prima oară în secolul al XVI-lea. Descoperit și perfecționat de către grădinarii olandezi, Romanesco broccoli, a fost cultivat în zona de Romei fiind descoperit pe piața internațională undeva în jurul anului 1990.
Leguma este denumită uneori și Broccolfiore, dar acest nume este, de asemenea, aplicat şi soiurilor de conopidă verde-crud.
Romanesco broccoli (Brassica oleracea) este o legumă interesantă, cu un aspect de extraterestru, cu o culoare verde lime și cap fractal. Acesta este o legumă între tradiţionalul broccoli şi tradiţionala conopidă. Romanesco broccoli se aseamănă mai mult conopidei decât unui broccoli, în sensul că acesta este mult mai temperamental la temperatură și are nevoie de multă apă și soluri foarte organice să prospere. Și gustul este mai apropiat celui de conopidă decât celui amărui de broccoli.
Romanesco are o valoare nutritivă asemănătoare cu cea a conopidei sau a broccoli, dar conţine mai mult caroten şi mai multe săruri minerale, dar mai puţin amidon. Este o sursă bogată în vitamina C,A, fier, vitamina K, acizi grași Omega 3 și vitamine din complexul B.
Beneficiile consumului de Romanesco:
  1. ajută la combaterea pierderii de gust sau gustului metalic din gură.
  2. reduce degenerescența maculară.
  3. ajută la creșterea producției de celule roșii din sânge.
  4. reduce riscul de cancer.
  5. scade nivelul de colesterol și de zahăr din sânge.
  6. ajută în lupta cu infecțiile.
  7. stimulează digestia.
  8. îmbunătățește sănătatea inimii.
  9. protejează împotriva radicalilor liberi.
  10. stimulează funcția cerebrală.
  11. diminuează stările de depresie.
  12. reduce constipația.

Substante nutritive care ajuta la imbunatatirea vederii

Oricine este preocupat de menținerea sănătății funcției ochilor ar putea dori să adauge mai multe legume, sardine și afine în dietă, în conformitate cu recomandările unui expert de la Loyola University Chicago.
O serie de substanțe nutritive sunt esentiale pentru sănătatea ochilor, iar unele pot ajuta chiar la îmbunătățirea vederii și prevenirea problemelor cum ar fi cataracta și degenerescența maculară. Dr. James McDonnell, oftalmolog pediatru la Loyola University, a întocmit o listă a acestor nutrienți și alimentele care le conțin.
Omega-3: Protecția împotriva degenerescenței maculare este încă un alt avantaj al acestui remarcabil acid gras. Cele mai bune surse includ pește gras (sardine, macrou, etc), semințe și ulei de canola.
Astaxanthin: Acest pigment este un antioxidant puternic, cu proprietatea de a stăvili cataracta și chiar orbirea. Algele și somonul sălbatic (nu de crescătorie) se numără printre sursele de top.
Antocianinele: Acești pigmenți, care variază în culoare de la roșu aprins la albastru, poate ajuta la menținerea stării de sănătate a corneei și a vaselor de sânge pe tot ochiul. Afinele și coacăzele negre sunt bogate în aceste substanțe nutritive colorate.
Zeaxantina: Găsit în legumele cu frunze de culoare verde închis, cum ar fi broccoli, varza și spanacul, acest nutrient poate ajuta la reducerea riscului degenerescenței maculare.
Vitamina D: Expunerea moderată la soare este o modalitate de a asigura o aprovizionare adecvată cu vitamina D, iar consumul de uleiuri de pește, ficat și gălbenușuri de ou poate oferi un impuls suplimentar. Suplimentarea cu vitamina D3, s-a demonstrat că reduce inflamația retinei și imbunătățește vederea.
Bioflavonoidele: Acești antioxidanți aparțin familiei polifenolilor și pot reduce riscul de cataractă și degenerescență maculară. Acestea se găsesc în citrice, cireșe, ceai și chiar vin roșu.
Betacaroten: Întâlnită în morcovi, cartofi dulci și dovleac, această provitamină ajută la îmbunătățirea vederii de noapte și previne uscarea ochilor.
Luteina: Suplimentarea cu acest carotenoid, care se găsește în ouă ecologice, poate ajuta la prevenirea degenerescenței maculare.

Ce contine uleiul de floarea soarelui?

Romanii consuma ulei de floarea soarelui din cauza traditiei, a pretului redus si, mai ales, a lipsei de informare.

Ce contine uleiul de floarea soarelui?

Spre deosebire de uleiul de masline bogat in acizi grasi omega 9, uleiul de floarea soarelui se remarca prin proportia mare a acizilor grasi omega 6 din compozitia sa (aproximativ 70%). In fobia de colesterol, cercetatorii americani si institutiile de sanatate au recomandat inlocuirea grasimile saturate, considerate la acea vreme responsabile de cresterea colesterolului, cu uleiuri vegetale polinesaturate, precum cel de floarea soarelui, soia, porumb, susan, seminte de struguri, etc. Astfel, incepand cu 1960, uleiul de floarea soarelui si margarina obtinuta din acesta au invadat America si unele tari europene.

Cum ne influenteaza sanatatea uleiul de floarea soarelui?

Peste decenii, s-a observat ca, in ciuda asteptarilor, numarul de decese cauzate de bolile cardiovasculare a crescut puternic. Studiile numeroase, desfasurate peste tot in lume, au aratat ca acizii grasi omega 6 nu sunt chiar atat de sanatosi cum se credea, iar consumul lor in exces poate fi periculos pentru sanatate.
Uleiul de floarea soarelui prezinta un alt mare neajuns, si anume este sarac in acizi grasi omega 3. Acestia la fel ca si acizii grasi omega 6 nu pot fi sintetizati de organism si sunt luati din alimente. Produsele procesate din alimentatia omului modern abunda in acizi omega 6 si sunt deficitare in omega 3. Cercetarea a constatat ca excesul cronic de omega 6 asociat cu penuria de omega 3, creste riscul de boli cardiovasculare, obezitate si cancer prin procesul inflamator pe care-l creeaza in organism.
Mai mult, uleiul de floarea soarelui din comert este rafinat, deci este lipsit de antioxidanti „naturali” si nu rezista la reutilizare. Cu ce se poate inlocui acesta? In tot mai multe tari europene se cultiva hibrizi de floarea soarelui cu continut ridicat in acizi omega 9. Noul ulei se numeste ulei de floarea soarelui oleic si se bucura in strainatate de o buna apreciere. In lipsa acestuia de pe piata romaneasca, este bine sa se consume uleiul obisnuit de floarea soarelui doar in alternanta cu alte uleiuri, in special cu cel de masline sau cel de rapita, bogat in omega 3.
Pentru prajire poti alege uleiul de palmier nehidrogenat. Desi uleiul de palmier abunda in grasimi saturate, studiile au demostrat ca cele mai rezistente grasimi la prajit raman acestea. Uleiul de palmier are de asemenea multe alte beneficii: nu patrunde in alimente, nu miroase, nu face fum si nu-si schimba culoarea. In plus, nu imprumuta gustul sau mirosul alimentelor, prin urmare poate fi reutilizat in bune conditii.

Dar, cel mai bun inlocuitor pentru uleiul de floarea soarelui este uleiul de masline. 

Uleiul de masline ocupa un loc important in alimentatia tarilor mediteraneene (Grecia, Italia, sudul Frantei, Tunisia si Maroc), unde se foloseste ca principala sursa de materii grase. A devenit interesant pentru sanatate dupa ce numeroase studii au aratat ca in aceste tari exista o incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare si a anumitor cancere.

Care sunt virtutile uleiului de masline?

Beneficiile uleiului de masline pentru sanatate se datoreaza continutului ridicat in grasimi mononesaturate (pana in 80%) si in antioxidanti fenolici. Grasimile mononesaturate, reprezentate de acizii grasi omega 9 (in special de acidul oleic), au potentialul de a diminua riscul de boli coronariene prin scaderea colesterolului rau si cresterea celui bun. Compusii fenolici sunt absorbiti eficient de organism si au o activitate antioxidanta puternica. Unele studii arata ca acestia asigura o protectie suplimentara contra tulburarilor cardiovasculare si anumitor cancere, ca cel de san sau colon. De asemenea, uleiul de masline accelereaza secretia bilei de catre ficat si faciliteaza asimilarea alimentelor, fiind deosebit de util persoanelor care sufera de boli digestive, mai ales de disfunctionalitati ale vezicii biliare.

Ce ulei de masline alegi?

Uleiul de masline se comercializeaza in trei sortimente: extravirgin, virgin (sau ,,pure’’) si ,,pomace’’ (sau ,,sansa’’). Uleiul extravirgin, fiind presat la rece, este bogat in antioxidanti si are o savoare pronuntata. Uneori gustul sau poate fi putin amar, ceea ce nu inseamna ca este necorespunzator calitativ. Se foloseste in principal la asezonarea salatelor si legumelor pentru ca are remarcabila proprietate de a intensifica aroma ingredientelor la care se adauga. In general, uleiurile extravirgine incep sa arda si sa devina toxice la temperaturi scazute.
De exemplu, uleiul extravirgin de floarea soarelui are punctul de fum in jurul valorii de 100 grade C. Din aceasta cauza trebuie consumat doar crud. Spre deosebire de acesta, uleiul extravirgin de masline, cu un punct de fum de 190 grade C, poate fi intrebuintat chiar la temperaturi ridicate.Totusi prin incalzire uleiul de masline extravirgin isi pierde calitatile gustative si nutritionale. La fripturi si la pajit, cand se atig temperaturi ridicate, se recomanda folosirea uleiurilor de masline rafinate si virgine, care au un punct de fum mai ridicat si sunt in acelesi timp mai ieftine. Uleiul virgin reprezinta un amestec de ulei rafinat si extravirgin, in timp ce uleiul pomace este uleiul rafinat de masline.
Cand este vorba de uleiuri extravirgine la preturi mici, este bine sa fii prudent deoarece exista posibilitatea ca acestea sa fie contrafacute. Informatiile de pe ambalaje pot furniza indicii importante privind calitatea uleiului. Alege intodeauna un ulei pe a carui eticheta este mentionata compozitia in acizi grasi. Cu cat raportul acizilor grasi mononesaturati / acizi grasi polinesaturati este mai mare, cu atat uleiul este mai bun.

 

Valoarea nutritionala a semintelor chia

Semintele de chia sunt bogate in grasimi, in omega 3, si pot avea diverse utilizari in bucatarie. Chiar si uleiul de chia are o valoare nutritionala ridicata. Atat semintele si uleiurile, pe langa omega 3, contin cantitati importante de antioxidanti si aminoacizi.


Aceste produse pot fi consumate ca atare sau folosite in diverse preparate. Crude, reprezinta o sursa importanta de fibre si omega 3. Totodata pot fi consumate in suc de fructe si apa sub forma de chia fresh.
Datorita beneficiilor importante pe care le au asupra sanatatii semintele de chia au fost incluse in categoria „superalimentelor”. Ajuta organismul sa retina fluidele si electrolitii, se transforma in gel in stomac si in acest fel incetineste transformarea carbohidratilor in zahar si, in acelas timp, ajuta la dezvoltarea muschilor si a altor tesuturi. Chia este o sursa de proteina si bor care ajuta la absorbtia de calciu. Aceste seminte, trasformate in gel, pot inlocui uleiul si alte grasimi in multe retete. De asemenea, gelul poate fi adaugat in sosuri, in jeleuri si in dulciurile preparate in cuptor. Gelul este foarte usor de obtinut. Pui semintele intr-un recipient de plastic, dupa care torni apa peste el, apoi le dai la mixer timp de cateva minute. Gelul poate fi pastrat in frigider timp de doua saptamani.
1. Valoarea nutritionala a semintelor chia
Sunt mai multe motive pentru care aceste seminte sunt bune pentru sanatatea organismului. Spre exemplu, sunt sarace in colesterol si sodiu. De asemenea, sunt mai usor de digerat, comparativ cu semintele de in, si, totodata, continu mai multi nutrienti decat somonul. Semintele de chia sunt o sursa excelenta de calciu si fosfor, fibre si mangan.
Nutrienti         Cantitate
Calorii totale   137 kcal
Calorii din carbohidrati           50 kcal
Calorii din grasimi       71.1kcal
Calorii din proteine     15.2 kcal
Total carbohidrati        12.3 g
Semintele de chia sunt bogate in grasimi, in omega 3, si pot avea diverse utilizari in bucatarie. Chiar si uleiul de chia are o valoare nutritionala ridicata. Atat semintele si uleiurile, pe langa omega 3, contin cantitati importante de antioxidanti si aminoacizi.
Aceste produse pot fi consumate ca atare sau folosite in diverse preparate. Crude, reprezinta o sursa importanta de fibre si omega 3. Totodata pot fi consumate in suc de fructe si apa sub forma de chia fresh.

Datorita beneficiilor importante pe care le au asupra sanatatii semintele de chia au fost incluse in categoria „superalimentelor”. Ajuta organismul sa retina fluidele si electrolitii, se transforma in gel in stomac si in acest fel incetineste transformarea carbohidratilor in zahar si, in acelas timp, ajuta la dezvoltarea muschilor si a altor tesuturi. Chia este o sursa de proteina si bor care ajuta la absorbtia de calciu. Aceste seminte, trasformate in gel, pot inlocui uleiul si alte grasimi in multe retete. De asemenea, gelul poate fi adaugat in sosuri, in jeleuri si in dulciurile preparate in cuptor. Gelul este foarte usor de obtinut. Pui semintele intr-un recipient de plastic, dupa care torni apa peste el, apoi le dai la mixer timp de cateva minute. Gelul poate fi pastrat in frigider timp de doua saptamani.


1. Valoarea nutritionala a semintelor chia
Sunt mai multe motive pentru care aceste seminte sunt bune pentru sanatatea organismului. Spre exemplu, sunt sarace in colesterol si sodiu. De asemenea, sunt mai usor de digerat, comparativ cu semintele de in, si, totodata, continu mai multi nutrienti decat somonul. Semintele de chia sunt o sursa excelenta de calciu si fosfor, fibre si mangan. Mai mult, au un continut ridicat de proteine, carbohidrati sanatosi, grasimi esentiale, vitamine si minerale precum vitamina B, calciu, cupru, zinc etc. In acelasi timp, contin antioxidanti care intaresc sistemul imunitar. Aceste seminte furnizeaza energie atat pentru minte cat si pentru corp. Iata motivul pentru care semintele de chia sunt atat de valoroase din punct de vedere nutritional.



Nutrienti         Cantitate
Calorii totale   137 kcal
Calorii din carbohidrati           50 kcal
Calorii din grasimi       71.1kcal
Calorii din proteine     15.2 kcal
Total carbohidrati        12.3 g
PUBLICITATE
Proteina           4.4 g
Fibre    10.6 g
Grasimi totale  8.6 g
Grasimi saturate          0.9 g
Grasimi mononesaturate 0.6 g
Grasimi polinesaturate            6.5 g
Total grasimi omega 3 4915 mg
Total grasimi omega 6 1620 mg
Calciu  177mg
Fosfor  265,g
Potasiu            44.8 mg
Sodiu   5.3 mg
Zinc     1 mg
Cupru  0.1 mg
Magneziu        10.6 g
Colesterol        0 mg
Apa     1.4 g
2. Beneficiile semintelor de chia
Aceste seminte sunt bogate in omega 3, fibre, antioxidanti si calciu, ceea ce le face foarte bune pentru consumul zilnic. Cu atat mai mult cu cat mai contin si numeroase vitamine si minerale. Toti acesti nutrienti fac semintele benefice pentru toate categoriile de varsta, in special pentru persoanele care sufera de deficiente nutritionale. In afara calitatilor nutritionale, semintele chia sunt asociate s cu alte beneficii pentru sanatate.

Iata care sunt acestea:
– scad tensiunea arteriala si sunt bune pentru sanatatea sistemului cardiovascular datorita acizilor grasi pe care ii contin;
– diabeticii ar trebui sa le includa in dieta lor intrucat au capacitatea de a stabiliza nivelul zaharului din sange;
– proprietatile lor antiinflamatorii sunt benefice pentru persoanele care sufera de artrite;
– semintele de chia cresc metabolismul si imbunatatesc masa musculara. Tocmai de aceea sunt recomandate de nuutritionisti pentru eliminarea kilogramelor in plus;
– ajuta la imbunatatirea functiilor creierului datorita acizilor grasi din continutul lor;
– semintele sunt cunoscute pentru capacitatea de a creste productia de energie care te ajuta sa iti indeplinesti sarcinile de zi cu zi fara sa obosesti sau sa te simti stresat;
– de asemenea, aceste alimente imbunatatesc rezistenta in cazul in care sunt consumate in mod regulat, ceea ce inseamna ca persoanele active pot beneficia de pe urma lor;
– omega 3 din semintele de chia ajuta la mentinerea sanatatii inimii. Aceleasi grasimi sunt esentiale pentru absorbtia unor vitamine precum A, D, E, K;
– proteina si calciul din seminte ajuta la dezvoltarea musculaturii, intareste oasele ceea ce inseamna ca vei avea un corp armonios daca faci si exercitii fizice in mod regulat;
– antioxidantii impreuna cu mineralele si vitaminele te mentin tanar si imbunatatesc sanatatea parului si a pielii;
– consumul de apa in care au fost inmuiate semintele ajuta la curatarea sistemul digestiv prin eliminarea resturilor din intestine. De asemenea ajuta la scaparea toxinele din tractul digestiv;
– datorita faptului ca sunt usor de digerat datorita continutului de fibre sistemul digestiv va avea de castigat;
– pentru ca absorb apa, dupa consumarea lor o persoana va fi hidratata pentru o perioada mare de timp  prin retinerea electrolitilor prezente in fluidele corpului;
– pentru ca gustul lor nu este la fel de pregnant precum cel a semintelor de in pot fi folosite in diferite retete fara ca aroma acestora sa fie alterata;
– semnintele de chia sunt mult mai sanatoase decat cele de in. De asemenea, contin mai multe fibre, proteine, si omega 3.
Consumul zilnic a doua linguri de seminte de chia te ajuta sa ramai sanatos si in forma. Insa daca vrei sa le consumi crude ar trebui sa stai de vorba cu medicul de familie pentru a contracara eventualele efecte negative, precum problemele gastrointestinale, alergii etc. Cu atat mai mult ar trebui sa stea de vorba cu un specialist inainte de a le include in dieta lor femeile insarcinate sau care alapteaza sau persoanele a caror stare de sanatate este precara.

Motive pentru a consuma mai des scrumbie

Gustul sau delicios, mai ales atunci cand este preparata la gratar, dar mai ales beneficiile pentru sanatate fac din scrumbie un aliment ideal pentru intreaga familie. Este indicata atat copiilor, pentru ca este o sursa de fosfor si potasiu, dar si batranilor, pentru ca previne atacurile de cord. Iata cateva motive pentru a consuma mai des scrumbie:

1. Previne infarctul
Unii specialisti sustin ca acest peste, consumat regulat, este mult mai eficient in prevenirea recidivei infarctuluim decat un tratament medicamentos, informeaza iloveindia.com.

2. Subtiaza sangele favorizand circulatia
Pentru continutul sau caloric si de minerale, se recomanda si in dieta diabeticilor pentru ca subtiaza sangele, favorizand circulatia.

3. O sursa excelenta de acizi grasi Omega 3
100 de grame de scrumbie contin 230 de calorii, 20 de grame de colesterol, 3000 de mg de acizi omega 3 si 250 de mg de acizi omega 6, esentiali pentru sanatatea inimii.

4. Previne cancerul
Scrumbia mai contine vitaminele A, C, D, E, K, dar si B6 si B12. Este bogata in magneziu si seleniu, cu importante beneficii in tratarea anumitor tipuri de cancer chiar. Pe langa acestea, aduce si un aport de calciu, fier, fosfor, potasiu, zinc si sodiu necesare unui organism sanatos.

5. Regleaza hormonii
Studiile specialistilor americani au aratat ca o dieta cu scrumbie regleaza nivelul hormonal si favorizeaza elasticitatea capilarelor.

6. Reduce colesterolul si tensiunea
Prin continutul de vitamina K, elimina riscul formarii cheagurilor de sange, a depozitelor de colesterol si scade tensiunea arteriala.

7. Intareste imunitatea
Pentru un organism slabit, scrumbia imbunatateste sistemul imunitar si regleaza metabolismul.

8. Imbunatateste memoria
Consumata cu regularitate, te scapa de migrenele suparatoare si imbunatateste memoria si activitatea cerebrala.

Cum alegi si pastrezi scrumbia

Alegerea, prepararea si depozitatea scrumbiei sunt foarte importante pentru pastrarea functiilor nutritive. Astfel, alege numai pestele proaspat, care are carnea intinsa, umeda si depoziteaza-l la congelator numai in servetele de hartie si nu de plastic.

Se consuma dupa ce l-ai lasat 24 de ore la frigider sa se dezghete, abia dupa aceea il poti gati pentru a fi sigur ca si-a pastrat intreg continutul de vitamine, minerale si calorii.

Pentru ca acest tip de peste poate contine si mercur, gravidele, dar si proaspetele si viitoarele mamici vor evita timp de cateva luni sa il consume.

Medicamentele pot fi cu inlocuite cu cateva alimente

Unele alimente pot inlocui medicamentele uzuale. Iata care sunt:
1.Somonul
Somonul contine un nivel ridicat de omega 3, care ajuta la prevenirea bolilor de inima. Cercetarile arata ca prin consumul de somon o data pe saptamana se reduce riscul atacurilor de cord si scade tensiune arteriala, se reduc problemele cauzate de artrita, previne astmul si cancerul de stomac si san.
2.Morcovii
Morcovii sunt alimente care contin beta-caroten, care ajuta in tratamentele impotriva cancerului, sustin sistemul imunitar si protejeaza arterele. Un morcov pe zi poate reduce riscul de cancer pulmonar si se considera ca ajuta la prevenirea bolilor de ochi, precum cataracta.
3.Ceapa
Cercetarile au aratat ca ceapa ar preveni multe forme de cancer la animale. La oameni, se stie ca ceapa previne cancerul de stomac pentru ca are un continut mare de antioxidanti. O jumatate de ceapa pe zi poate reduce colesterolul si cheagurile de sange.
4.Portocalele
Cu siguranta se stie ca portocalele continmulta vitamina C care ajuta la raceli si gripe, dar in acelasi timp ele pot ajuta la prevenirea cancerului pulmonar, de stomac, de pancreas si de san. O portocala sau doua pe zi sunt indicate pentru orice tratament.
5.Broccoli
Putina lume stie ca broccoli contine 97% vitamina C, care este foarte eficace in tratarea problemelor de inima. Antioxidantii normalizeaza fluxul sanguin si reduc tensiunea. Fibrele reduc colesterolul si echilibreaza nivelul de zahar din sange, ceea ce ajuta mult celor care sufera de diabet. Se crede si ca broccoli este benefic in prevenirea cancerului gastric, pulmonar si de san deoarece are efect asupra sistemului hormonal.
6.Merele
Un mar pe zi tine doctorul departe, spune o expresie folosita in folclor. Fructele sunt foarte accesibile, practice si sunt usor digerate. Merele contin vitaminele C si A si sunt sunt foarte eficiente in scaderea nivelului de colesterol din sange si reduc riscul imbolnavirii de cancer.
7.Usturoiul
Usturoiul ajuta la reducerea grasimilor din ficat, ale carui functii principale este de dezintoxicare si producere de substante biochimice necesare digestiei – aspecte majore in prevenirea balonarii. Cercetãrile au demonstrat cã utilizarea regulatã a usturoiului în alimentaþie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie si tratament a arterosclerozei. Usturoiul este un vermifid, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensor (scaderea tensiunii arteriale), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic si anticarcinogenetic, fiind si afrodisiac.
8.Ardeiul iute
Pe langa faptul ca e folosit ca si condiment pentru mancare, ardeiul iute reduce riscul cresterii tensiunii arteriale, a atacurilor cerebrale si bolilor de inima. Capsaicina, un ingredient activ al ardeiului iute ajuta la cresterea metabolismului si impotriva atacurilor de foame, in special impotriva poftei pentru dulciuri.