Se afișează postările cu eticheta spanacul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta spanacul. Afișați toate postările

Spanacul scade pofta de dulciuri

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au descoperit un extract din frunze de spanac, conţinând membranele numite tilacoide, care creşte cu 43% rata scăderii în greutate. Rezultatele au fost obţinute în urma unui studiu realizat pe 38 de femei supraponderale.
Cercetarea arată că folosirea de suplimente alimentare care conţin tilacoide încurajează producerea de către organism a hormonilor care dau senzaţia de saţietate şi duce la suprimarea senzaţiei de foame - şi astfel la un control mai bun al apetitului -, la obiceiuri alimentare mai sănătoase şi la o scădere în greutate mai rapidă.
Specialiştii spun că extractul de spanac încetineşte gradual digestia, acordând suficient timp hormonului care determină senzaţia de saţietate să fie eliberat în corp şi să semnalizeze creierului că organismul nu mai are nevoie de hrană suplimentară.

Sfaturi naturiste cu plante pentru multe boli

Sfaturi practice naturiste pentru diverse afectiuni respiratorii, boli cardiace

Galbenelele
Planta ierboasa cu radacina adinca de 20 cm, tulpina ramificata, inalta, flori mici de culoare portocalie si miros placut, infloreste din luna iunie pina la caderea brumei, iar produsele vegetale utilizate in scop terapeutic sint florile, care dupa recoltare se usuca la umbra sau la soare.
Proprietati si recomandari
Galbenelele au proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, sedative, anticancerigene, antitricomonozaice, bactericide si coleretice. Se recomanda utilizarea plantei in boli ca de exemplu: dischinezii biliare, hemoroizi, varice, arsuri, rani, enterocolite, gastrite hiperacide, ulcere gastrice sau duodenale, dismenoree. De asemenea, ajuta la reglarea ciclului menstrual, cit si la combaterea protozoarului Trichomonas vaginalis. Se mai utilizeaza frecvent in cosmetica pentru activitatea circulatiei periferice la tenurile uscate.
Mod de folosire
Intern
Se foloseste sub forma de infuzie preparata dintr-o lingurita de flori adaugate la 200 ml de apa clocotita si zilnic se beau cite 2-3 cani din acest ceai.
Extern
Se prepara o infuzie din 30 g flori de galbenele la un litru de apa clocotita cu care se fac spalaturi locale, spalaturi vaginale pentru combaterea tricomonazei. Se mai poate folosi unguentul cu galbenele care se aplica in strat subtire pe locul bolnav.
Isopul
Isopul este cunoscut din timpuri stravechi chiar si din Biblie cu renumitul pasaj: stropi-ma-voi cu isop si mai virtuos decit neaua ma voi albi, dupa unii istorici si etnobotanisti, probabil ca textul biblic citat mai sus nu se refera la aceasta planta, ci mai degraba la Origonum syriacum. Totusi isopul (Hyssopus officinalis) are o veche reputatie terapeutica, fiind utilizat pentru purificarea locurilor sacre si in acelasi timp ca planta medicinala comuna. Este originar din regiunile mediteraneene si Asia temperata, iar in prezent se cultiva in America si Europa.
Proprietati si recomandari
Principalele utilizari traditionale se refera in principal la afectiunile respiratorii si ale aparatului digestiv, iar extern la ameliorarea durerilor reumatice, arsuri, rani, dureri de urechi, cit si dureri de dinti. In trecut s-a folosit si pentru reglarea tensiunii arteriale, ca tonic nervin general, in anxietate si isterie.
Compozitie chimica si fitoterapeutica a plantei
Partile aeriene ale plantei recoltate in timpul infloririi contin 0,5-1 la suta ulei esential format in special din pinen si pinocamfen, sesquiterpene, iar cantitatea cea mai mare de ulei esential se gaseste in flori, apoi in frunze. Planta mai contine derivatii flavonici, o substanta amara de natura lactonica numita marubiina, acid usolic si oleanolic, diosmina, beta-sitosterina, tanin, hysopina, gumi-rezine, zaharuri, lipide si substante minerale: Ca, K, Na, P, Fe, Cu, S, Mu, Zu, Mo, Al etc. Uleiul esential se obtine prin antrenarea cu vapori de apa din partile florale ale plantei si frunze recoltate in timpul infloririi. Uleiul esential obtinut prin acest procedeu este incolor, pina la galben-pal-verzui, cu miros dulceag camforos. Se amesteca bine in uleiurile esentiale de levantica, rosmarin, myrt, de Primeta racemosa, salvie, geranium si uleiuri de citrice, iar ca actiune terapeutica uleiul esential de isop este considerat ca astringent, antiseptic, bactericid, antiviral, carminativ, calmant al cefaleelor, cicatrizant, digestiv, diuretic, emenagog, expectorant, febrifug, hipertensiv, nervin-sedativ, endorific si tonic (cardiac si in deficientele circulatorii), vermifug si vulnerar (de vindecare mai rapida a plagilor).
Principalii constituenti din uleiul esential sint pinocamphonele, izopinocamhone, estragolul, barneolul, geraniolul, bimonene, tuyone, myrcene, caryofilene etc.
Mod de folosire
In aromotarepie:  principalele utilizari se refera la actiuni cutanate: echimoze, taieturi, dermatite, eczeme, rani, inflamatii etc.
In afectiuni circulatorii: muschi si articulatii, in tensiuni mici sau mari ale presiunii sanguine, in afectiunile reumatice.
In afectiunile sistemului respirator: astm, bronsite, cataruri, faringite, tuse, tonsilite, tuse convulsiva.
In afectiunile sistemului digestiv: colici, indigestii, gastrite.
In afectiunile sistemului genito-urinar: anemoree, leucoree (trichomonoza in special), iritatii mecanice etc.
Sistem imunitar: raceala, gripa, stari febrile etc.
Sistem nervos: anxietate, oboseala, tensiune nervoasa, conditii de stres, nevroze astenice etc.
In aromoterapie se utilizeaza numai in mici concentratii diluat intr-un ulei pe baza de masline sau uleiuri vegetale obtinute prin presare la rece. Intern, diluatia uzuala este de 3-4 picaturi la o lingura de ulei vegetal, iar uleiul de isop intra ca aromatizant in numeroase produse cosmetice, parfumuri, sapunuri etc. In industria alimentara este folosit pentru proprietatile condimentare in diferite preparate din carne, sosuri, bauturi alcoolice rafinate, iar pentru folosirea tuturor acestor produse sau preparate mai trebuie mentionat ca, desi isopul nu este iritant si nesensibilizant, in special uleiul esential este si tonic moderat datorita continutului in pinocanfene. Deci, toate preparatele care contin ulei volatil de isop trebuie folosite moderat si sint contraindicate in timpul sarcinii, in epilepsie, cit si in hipertensiune arteriala. Partile aeriene ale plantei, recoltate in timpul infloririi si uscate la umbra, pot fi folosite in farmacia casei ca atare sub forma de infuzie una-doua lingurite la o cana de apa, iar dupa un timp de 10-15 minute de la infuzare intr-un vas acoperit se pot consuma una-doua cani pe zi din acest ceai, indulcite cu miere de albine. Isopul intra in compozitia multor ceaiuri medicinale sau alimentare cum ar fi: ceaiul antiasmatic si pectoral, ceaiul osana etc.
Spanacul
Este un bun aliment ce asigura multe vitamine organismului, cit si o vedere mai agera, mai buna a ochilor, iar pentru a micsora riscul bolilor cauzate de virsta, precum si aparitia bolilor sistemului ocular, medicii nutritionisti recomanda verdeturile. Datorita luteinei, care se afla in compunerea plantelor cu frunze verzi, precum si spanacul, consumul acestora creste starea de sanatate a ochilor, intrucit substanta protejeaza fata de efectele daunatoare ale soarelui asupra ochilor, actionind ca un filtru solar. Deoarece organismul uman nu poate produce luteina, substanta nu poate fi asimilata decit prin consumul acestor alimente, cit mai frecvent.
Vinul alb
Este bun in tratamentul pentru cataracta. Se face un amestec de plante din 20 g sibur (burunita pentru dureri de ochi), 20 g ordolen (valeriana), 20 g musetel, 10 g sporici (verbina) si 30 g flori de soc. Totul se amesteca bine, apoi cinci linguri rase de plante se oparesc cu o jumatate de litru de vin alb, care a fost incalzit pina la limita de fierbere. Aburul este lasat sa actioneze asupra ochilor inchisi, iar cel mai indicat este ca acest vin sa se toarne intr-o sticla si sa se pregateasca de fiecare data cu o cantitate mai mica de vin, fiind astfel mai buna si utila o baie proaspata de aburi.
Vin rosu si aloe
Persoanele care incearca si doresc sa se lase de bautura pot beneficia, conform medicinei traditionale, de efectele benefice ale plantei de aloe. Intr-un borcan se pune 1,5 kg de aloe tocata, in virsta de 3-5 ani, la care se adauga 2,5 kg miere de albine si 3,5 litri de vin rosu incalzit. Amestecul se lasa la macerat timp de cinci zile, iar in prima saptamina de tratament se consuma cite o lingurita de preparat de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Incepind cu a doua saptamina, cantitatea va creste la o lingura, inlocuind astfel lingurita. Cura dureaza trei saptamini, iar in timpul tratamentului este contraindicat consumul de lapte si oua.
Frunzele de nuc
Nucul este un arbore cu radacina pivotanta, puternic ramificata lateral, tulpina inalta de pina la 30 m, scoarta este neteda, cenusie, iar coroana strinsa atunci cind creste in masiv si larga – globuloasa cind creste solitar. Infloreste in luna mai, fructele au un aspect globulos, prezinta un invelis carnos de culoare verde care crapa cind ajunge la maturitate si elibereaza nuca ce poarta in interior saminta comestibila. Produsele vegetale utilizate in scop terapeutic sint frunzele recoltate in lunile mai-iunie, ele continind: tanin, vitamina C, clorofila, saruri minerale, inazitol, acizi organici, ulei esential etc.
Proprietati si recomandari
Arborele are proprietati hipotensive, hipoglicemiante, calmante, antiinflamatorii, hemostatice, antiseptice, depurative, antisudorifice, fiind recomandat in boli precum diabetul zaharat, candidoza, litiaza renala, ateroscleroza, infectii strepto si stafilococice, intoxicatii cu mercur. Se recomanda utilizarea acestuia si pentru combaterea secretiei excesive a glandelor sudoripare, eczemelor acute, viermilor intestinali si diareei.
Mod de folosire
Intern
Se foloseste sub forma de infuzie preparata dintr-o lingurita cu frunze de nuc adaugate la 200 ml apa clocotita si zilnic se consuma doua cani din acest ceai.
Sub forma de decoct obtinut din trei linguri de frunze de nuc adaugate la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, dar se poate prepara si o infuzie din patru linguri de frunze de nuc la 200 ml apa clocotita. Cu aceste solutii se face gargara sau se inhaleaza in stari gripale, se spala local eczemele sau se toarna in apa de baie a copiilor, chiar si a adultilor.

Alimente care ofera o stare de fericire si de bine

Ai nevoie de o doza de energie? Potrivit unui studiu recent citat de editia americana a revistei Cosmopolitan, exista unele alimente care au acelasi efect asupra organismului tau ca medicamentele vitaminizante si care iti ofera o stare de fericire si de bine.
Daca este una dintre femeile care se simt mai bine atunci cand mananca, nu ezita sa introduci si alimentele de mai jos in dieta ta zilnica, pentru a avea plusul de energie de care ai nevoie zi de zi.

Puiul
Carnea alba a puiului contine B12, o vitamina care ajuta la relaxarea sistemului nervos. Atentie la deficitul de vitamina B12, pentru ca provoaca irascibilitate si induce o stare constanta de oboseala.


Tofu
Stim ca branza tofu nu este tocmai un deliciu, mai cu seama atunci cand avem la indemana alte branzeturi provenite de la vaca, oaie sau capra. Dar, surprinzator, branza din soia are un gust exceptional daca este consumata in supa sau imprastiata pe cartofi. Totodata, ingredientele din tofu contribuie la destinderea musculara si ofera o stare de calm psihicului tau.

Avocado
Nu avem decat cuvinte de bine despre avocado! Fructul contine potasiu, acid folic, carotenoide si vitamina B6. Este benefic tenului, parului si unghiilor tale. Mai mult de atat, nutrientii din avocado contribuie la productia si la secretia de serotonina, cunoscuta drept hormonul fericirii si al starii de bine.

Iaurtul grecesc
Este considerat alimentul-minune, fiind un produs lactat facut din lapte de oaie, fara grasimi, dar cu un continut ridicat de proteine. Iaurtul grecesc este mai bogat in calciu decat cel normal si reprezinta o sursa optima de probiotice care intaresc sistemul imunitar, oferind organismului un tonus superior.

Ciocolata neagra
Este mai mult decat un simplu deliciu! Ciocolata neagra este o sursa exceptionala de magneziu, o minerala care ajuta la detensionarea musculara si care atenueaza starile de anxietate. Contine si o substanta denumita tritofan care reduce severitatea simptomelor de depresie.

Somonul
… cu nuci! Aceasta combina ofera organismului tau un aport de acizi grasi Omega 3, care atenueaza st
arile de depresie, dar si schimbarile dese ale starii de spirit. Cu alte cuvinte, daca nu intelegi de ce acum esti prost dispusa iar peste jumatate de ora este excesiv de vesele, s-ar putea sa ai un deficit de Omega 3, de care poti scapa cu somon si nuci. Aceste doua alimente ajuta totodata la imbunatatirea memoriei si a puterii de concentrare, doua chestiuni esentiale pentru eficienta ta de zi cu zi.

Spanacul
Frunzele de spanac sunt bogate in acid folic si in vitamina B, care influenteaza starea de spirit. Spanacul are si efect antioxidant, protejandu-ti celulele nervoase dar si cele ale pielii impotriva radicalilor liber din mediul inconjurator. Planta are astfel proprietati de energizare si de atenuare a oscilatiilor starii de spirit.

Ceaiul verde
Ceaiul verde este la moda de mai bine de 4.000 de ani, cand a fost descoperit de chinezi. Reprezinta o sursa exceptionala de L-teanina, un antioxidant puternic care actioneaza si ca agent calmant asupra corpului. Ceaiul verde contine si polifenolini care cresc temperatura corpului, fapt ce ajuta la o mai buna ardere a grasimilor si la accelerarea ritmului metabolic. Prin faptul ca detoxifica organismul, te poti simti mai energica si mai in forma daca bei macar o cana de ceai verde pe o perioada mai lunga de timp.

Fructele de padure
Stim ca nu sunt mereu la indemana, dar cand dai peste zmeura, afine sau coacaze, nu ezita sa te infrupti din ele. Acestea contin anticianina, nutrient cu rol de reducere a stresului si cu efect anti-depresiv.

Starile depresive pot fi ameliorate cu ajutorul remediilor naturale


Depresia este o afecțiune care se instalează pe nesimțite și care îți taie, puțin câte puțin,  pofta de viață. Stările depresive pot fi ameliorate cu ajutorul remediilor naturale. Iată trei plante la care poți apela!

Mușețelul
O plantă eficientă împotriva stărilor de neliniște este mușețelul, potrivit oamenilor de știință americani de la Universitatea din Pennsylvania. Voluntarii din primul grup au primit un medicament placebo, iar ceilalţi participanți au primit capsule cu muşeţel, pentru două luni.
Simptomele de anxietate s-au redus la cei care au primit capsulele, în timp ce la celelalte persoane nu a existat nicio ameliorare. Eficientă este infuzia obținută din două lingurițe de flori uscate,  peste care torni o cană cu apă fierbinte. Lași la infuzat 10 minute. Bei două-trei căni pe zi, timp de o lună.
Sunătoarea
Un alt remediu natural eficient împotriva depresiei este sunătoarea, care, datorită proprietăților calmante, mai este cunoscută și drept „planta sufletului“. Acest fapt se datorează uleiurilor volatile, a taninului și a hipericinei conținute de această plantă medicinală.
Infuzia se prepară dintr-o lingură de flori uscate, la o cană cu apă fierbinte.. Este indicat să bei două căni pe zi, 21 de zile, apoi faci o pauză de o săptămână și poți relua cura.
Spanacul
Bogat în acid folic, spanacul ajută organismul să producă serotonină, considerată hormonul fericirii. Cercetătorii britanici de la Universitatea Oxford și de la Universitatea Bangor, au demonstrate importanța acidului folic în tratatrea depresiei în urma unui studiu, la care au participat 1000 de persoane cu stări de anxietate.
O treime dintre participanți aveau un nivel mic de acid folic, iar în urma tratamentului, stările depresive s-au ameliorat simțitor. O porție de spanac, de 2-3 ori pe săptămână, va preveni apariția bolii.

Loboda, planta detoxifianta care previne cancerul

Loboda, cunoscuta si sub denumirea de spanacul francezului sau spanac nemtesc de munte, este folosita, inca din antichitate, pentru deosebitele proprietati detoxifiante si antioxidante.

Planta contine glucide, celuloza, proteine, substante minerale (potasiu, fosfor, calciu), acidul oxalic liber, pigmenti clorofilieni si carotenoizi. Loboda are cantitati semnificative de vitamina K si de doua ori mai multa vitamina C decat lamaia si spanacul.

Frunzele ei au un gust usor sarat si acrisor si o textura fina. Sunt folosite in special in bucatarie, in salate, borsuri, ciorbe sau placinte si ca remediu natural in medicina populara. Acestea se pot conserva peste iarna in borcane sau se pot pastra in congelator, mentinandu-si intacte atat gustul cat si proprietatile hranitoare.

In scop fitoterapeutic, se utilizeaza frunzele si uneori semintele.

Loboda are actiune depurativa, diuretica, remineralizanta, emolienta, emetica, calmanta si vitaminizanta.

Datorita continutului de fibre este recomandata pentru reglarea digestiei si prevenirea constipatiei, dar impiedica si aparitia hemoroizilor si a cancerului de colon.

Prin continutul de vitamina K, ajuta la fixarea calciului, dar si la intarirea vaselor de sange. Astfel, loboda impiedica formarea cheagurilor de sange, reducand riscul atacurilor cerebrale, potrivit agerpres.ro. Datorita continutului de vitamina C, la randul sau antioxidant puternic, loboda favorizeaza procesul de regenerare celulara si intareste sistemul imunitar al organismului.

Anto-cianina din compozitia sa este un antioxidant deosebit de puternic, care are capacitatea de a proteja organismul impotriva radicalilor liberi, responsabili de aparitia celulelor canceroase. Astfel, consumul de loboda ajuta la prevenirea acestei maladii necrutatoare. De asemenea, consumul de loboda stimuleaza metabolismul.

Loboda previne si combate astenia de primavara si contribuie la detoxifierea organismului. In afectiuni pulmonare si dureri de stomac, loboda este utilizata sub forma de extract, sucuri sau fierturi din frunze, infuzie sau decoct din seminte. Sub forma de comprese sau cataplasme din frunze fierte sau tocate se pot trata diferite afectiuni ale pielii, in special pe leziuni purulente, pentru a grabi coacerea.

Loboda, la fel ca spanacul, contine foarte mult acid oxalic. Si din aceasta cauza nu este permisa in cantitati mari in cazul litiazei renale.