Sfaturi care te ajuta sa elimini excesul de apa

Retenţia de apă în corp este o problemă căruia nimănui nu-i place, dar cu toate acestea este foarte des întâlnită. Cu toate că mulţi oameni se confruntă cu această problemă, aceştia merg la doctori pentru reţetă medicamentoasă pentru a-i ajuta să scape de excesul de apă reţinut şi pentru a combate această stare de umflare.
Cum ar fi să ştiţi că există anumite mâncăruri care nu numai că vă ajută să scapaţi de apa reţinută în corp, ci să şi preveniţi pe viitor această problemă? Pentru a evita reţinerea apei în organism, mai jos veţi găsi o listă cu alimente ce trebuiesc integrate în dietă.
APA – Mâncarea cu cea mai mare importanţă pe care o puteţi introduce regimului dumneavoastră alimentar este însăşi apa. Oricât de contrar ar suna, în realitate, lipsa de fluide poate fi chiar cauza retenţiei de apă. Corpul, când simte că nu primeşte destulă apă, înmagazinează o cantitate de apă pentru a face faţă dezhidratării.
MĂCRIŞUL şi ALTE VERDEŢURI – În realitate, măcrişul nu este foarte des întălnit în regimurile alimentare, dar această legumă verde este un diuretic complet ce oferă beneficii suplimentare sănătăţii, precum potasiul. De asemenea, există numeroase legume cu frunze verzi ce vă vor ajuta la stoparea reţinerii apei, cum ar fi morcovii, ceapa, ardeii, roşiile şi ţelina.
IERBURILE – Pentru a vă feri de retenţia de fluide există anumite ierburi pe care trebuie sa le adaugaţi dietei dumneavoastră. Pentru a fii siguri ce tip de ierburi sunt bune, cereţi ajutorul unui herbalist, dar puteţi începe cu seminţe de ţelină, rădăcină de păpădie şi ulei de ciuboţica cucului
PEPENII – Pentru a nu reţine apa, încercaţi fructe ce au un conţinut mare de potasiu ce ajută la echilibrarea nivelului de sodiu. Pepenii, citricele şi alte gustări delicioase pot suplimenta dieta şi vă veţi alege cu mai multe beneficii în afara retenţiei de apă.
SOMON şi ALTE TIPURI DE PEŞTE – Buni înlocuitori ai acizilor graşi Omega 3, îl reprezintă somonul, tonul, herringul şi macroul. Aceştia ajută la funcţionarea creierului, a sănătăţii sistemului cardiovascular şi a articulaţiilor şi vă ajută să vă feriţi de reţinerea apei.
NUCI şi SEMINŢE – Cerealele cu grâu integral şi nucile sunt foarte bune când vă confruntaţi cu reţinerea apei în organism. Acestea sunt surse bogate de vitamina B6. Cu toate acestea, este de preferat să consumaţi nuci şi cereale de grâu inegral ce au un conţinut redus de sodiu şi favorizează retenţia de apă. Însă acestea conţin şi grăsimi sănătoase şi fibre.

Read More

Cele mai sanatoase verdeturi pentru organism

Dacă există produse alimentare care ne ajută să avem o sănătate de aur atunci, fără nici o îndoială, sunt verdețurile, care sunt pline de vitamine, bogate în minerale esenţiale şi antioxidanţi.

Şi dacă asta nu e v-a convins, aflaţi că ele sunt scăzute în carbohidraţi şi calorii, astfel încât puteţi mânca o cantitate nelimitată. Iată care sunt cele mai sănătoase verdețuri și de ce trebuie să le incluzi în alimentația zilnică!

Cele mai sănătoase verdețuri - spanac

Foarte bogat din punct de vedere nutritiv, spanacul conţine betacaroten, acid folic, precum şi vitaminele A şi C. Conţinutul de fier este, de asemenea, important, însă nu e atât de mare precum se credea cândva.

Spanacul mai conţine zeaxantină şi luteină, substanţe benefice pentru ochi şi care luptă împotriva efectelor îmbătrânirii.

Cele mai sănătoase verdețuri - salata verde

Studiile au arătat că persoanele care consumă salată verde au un nivel considerabil mai mare de vitamina C, E, B6 si acid folic, nutrienţi-cheie care întăresc sistemul imunitar şi reduc riscul de obezitate şi de boli cardiacee.

E diuretică şi ameliorează problemele digestive. În plus, frunzele de salată au un conţinut caloric redus.

Cele mai sănătoase verdețuri - pătrunjel

Patrunjelul conține proteine (20%), flavonoide (intretin membranele celulelor sangelui, au rol de antioxidant), uleiuri esentiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten si, in special, vitamina C.

Despre pătrunjel se spune că inhibă formarea tumorilor la nivelul plămânilor, îmbunătățește digestia și ajută ficatul, consumul lui fiind recomandat persoanelor care suferă de afecțiuni hepatice.

Cele mai sănătoase verdețuri - rucola

Consumul de rucola contribuie la creșterea fluxului de sânge. Această legumă conţine flavonoide, antioxidanţi care combat bolile de inimă şi anumite tipuri de cancer. Noi cercetări susțin că rucola poate preveni ulcerele.

Cele mai sănătoase verdețuri - urzica

Frunzele de urzică sunt bogate în acid folic, vitamine (A, C, B2 si K), clorofilă, săruri de Ca, Mg, Fe. Reglează fluiditatea sângelui, combat diareea şi sunt recomandate celor care suferă de orice tip de alergie.

Cele mai sănătoase verdețuri - usturoiul verde

Nu dă doar gust bun mâncărurilor, ci ajută şi organismul în lupta cu tensiunea arterială. Usturoiul verde este indicat pentru stimularea imunităţii, în controlarea hipertensiunii arteriale şi pentru combaterea infecţiei cu Helicobacter pylori, bacteria care produce gastrita şi ulcerul.

Read More

Descoperire: sangele plantelor ajuta celulele umane sa capteze energia solara

Daca toate convingerile noastre traditionale despre necesarul de energie au fost complet gresite pana acum si ne putem alimenta cu energie de la soare in mod direct atunci cand consumam “sangele plantelor”?
Plantele sunt uimitoare, nu-i asa? Nu au nevoie sa vaneze alte vietuitoare pentru hrana, pentru ca si-au dezvoltat un mod de a capta energia soarelui in mod direct prin intermediul unor molecule mici care aduna lumina, denumite clorofila; o molecula care, intamplator, are o asemanare incredibil de mare cu sangele uman pentru ca are o structura identica cu hemoglobina, cu diferenta ca are un atom de magneziu in centru si nu de fier ca in cazul animalelor cu sangele rosu.
O afida verde pictata cu carotenoide capabila sa capteze lumina solara pentru a produce energie. Interesant, nu?
Dar nu trebuie sa cautam bacterii exotice sau insecte pentru exemple de fotoheterotrofie.
Se pare ca si animalele, printre care viermii, rozatoarele si porcii (animalul cel mai apropiat ca structura fiziologica de om), s-a descoperit recent ca au capacitatea de a absorbi metabolitii de clorofila in mitocondriile lor, facilitandu-le utilizarea energiei solare pentru a ‘alimenta’ rata (cu pana la 35% mai accelerata) si cantitatea (de 16 ori mai crescuta) de ATP produs la nivelul mitocondriilor.
Cu alte cuvinte, o buna parte a regnului animal are capacitatea de a “se hrani cu lumina” si ar trebui reclasificate ca fotoheterotrofice!
Aceasta descoperire cu adevarat revolutionara a fost publicata anul trecut in Revista Stiintei Celulare in cadrul unui studiu intitulat, “Pigmentii de clorofila care acumuleaza lumina confera mamiferelor capacitatea de a capta energia fotonica si de a produce ATP“, ceea ce schimba cu totul definitia clasica a animalelor si oamenilor ca fiind doar heterotrofice.Desi de regula aceste clasificari zoologice nu se suprapun, s-au identificat cateva exceptii importante. De exemplu, fotoheterotrofele – un tip de hibrid intre autotrof si heterotrof – pot folosi lumina pentru energie, insa nu pot folosi dioxidul de carbon ca plantele, care o folosesc ca unica sursa de carbon, adica trebuie sa “manance” alte lucruri.
Cateva exemple clasice de astfel de fotoheterotrofe sunt bacteriile verzi si violete fara sulf, heliobacteriile si, in mod suprinzator, un fel de afida care a imprumutat gene de la ciuperci pentru a-si produce propriile substante similare carotenoidelor din plante, folosite pentru acumularea de energie de la lumina pentru acoperirea necesarului de energie!Autonomia energetica a plantelor le determina pe acestea sa fie relativ pasnice si sa necesite cerinte de intretinere minime comparativ cu regnul animal, preocupat permanent de urmatoarea masa, fie prin metode violente fie prin metode mai pasive. De fapt, aceste doua regnuri sunt atat de diferite, incat prima poarta denumirea de autotrofe, adica isi produc propria hrana, in timp ce animalele sunt heterotrofe, adica depind de alte vietuitoare pentru hrana.

Animalele nu sunt doar masini biologice alimentate cu glucoza, ci si hibrizi care acumuleaza lumina

Timp de cel putin jumatate de secol a existat convingerea in cadrul comunitatii stiintifice ca oamenii sunt masini biochimice care depind de glucoza si nu pot folosi sursa nesfarsita de energie disponibila sub forma de lumina solara pentru a suplimenta nevoile energetice. Si cu toate acestea, nu ar fi logic ca in arhitectura extrem de inteligenta si infinit de complexa a vietii, sa fi evoluat o modalitate de a utiliza o sursa de energie atat de abundenta ca lumina soarelui, chiar si numai pentru avantajul supravietuirii pe care-l confera si nu dintr-o obligatie etica (o posibilitate ce merita luata in considerare … veganii/Jainistii, nu sunt de aceeasi parere?)
Asa cum a declarat filozoful in stiinte Karl Popper, o teorie poate fi denumita stiintifica doar cand se poate contestata. Si, intr-adevar, teoria stiintifica conform careia oamenii sunt doar heterotrofici a fost rasturnata de dovezile empirice ce arata ca mamiferele isi iau energia direct din lumina soarelui.

Implicatiile profunde ale noului studiu

Iata sumarul studiului, care rezuma succint probabil cea mai uimitoare descoperire a timpurilor noastre:

Lumina soarelui este cea mai bogata sursa de energie de pe intreaga planeta. Cu toate acestea, abilitatea de a converti lumina soarelui in energie biologica sub forma de adenozin-59-trifosfat (ATP) se considera rezervata doar cloroplastelor cu clorofila din organismele fotosintetice. Aici aratam ca si mitocondriile mamiferelor pot capta lumina si sintetiza ATP in combinatie cu un metabolit de clorofila care capteaza lumina. Acelasi metabolit oferit ca hrana viermelui Caenorhabditis elegans [viermele de pamant] duce la cresterea sintezei ATP in urma expunerii la lumina, impreuna cu marirea duratei de viata.
Demonstram, de asemenea, acelasi potential de a converti lumina in energie existenta la mamifere, avand in vedere ca metabolitii de clorofila se acumuleaza in soareci, sobolani si porcine cand sunt hraniti cu o alimentatie bogata in clorofila. Rezultatele arata ca moleculele de tipul clorofilei moduleaza ATP mitocondrial catalizand reducerea coenzimei Q, un pas lent in sinteza de ATP mitocondrial. Suntem de parere ca, prin consumul de pigmenti de clorofila vegetali, si animalele isi pot lua energia direct de la soare.

Deci, pentru a rezuma, noul studiu a descoperit ca viata animala (inclusiv noi, mamiferele) poate imprumuta capacitatile de captare a luminii din “sangele plantei”, adica din clorofila si metabolitii acesteia, si le poate folosi pentru foto-energizarea productiei de  ATP mitocondrial. Acest lucru nu numai ca ajuta la imbunatatirea energiei, dar cercetarile arata alte cateva lucruri importante:

• In ciuda cresterii rezultate, nu s-a observat o crestere anticipata a Speciilor de Oxigen Reactiv (ROS) care in mod normal insotesc functia de crestere a mitocondriilor; dimpotriva, s-a observat chiar o usoara scadere. Aceasta descoperire a fost extrem de semnificativa, pentru ca simpla crestere a activitatii mitocondriilor si, prin urmare, a ATP rezultat, desi este buna din punctul de vedere al energiei, poate accelera imbatranirea precum si alte efecte fiziologice si celulare adverse legate de stresul oxidativ (ROS). Clorofila pare astfel sa influenteze mitocondriile animale intr-un sens mai sanatos.
• In sprijinul descoperirii de mai sus, viermii hraniti cu cantitati adecvate de clorofila s-a observat ca si-au marit substantial durata de viata. Acest lucru corespunde mecanismelor cunoscute ca pot contribui la imbunatatirea functiei mitocondriilor (in absenta unui ROS marit) care duc la longevitate celulara.

Ultimul punct al sumarului de mai sus este in special interesant pentru cei ce folosesc suplimente cu coenzima Q10. Se pot observa diferente mari de calitate intre ubichinona (forma oxidata) si ubichinol (forma redusa, bogata in electroni), cea de-a doua determinand stari de energie si de bunadispozitie mai intense decat prima, chiar si in cantitati mai mici.
Studiul insa, arata ca nu este nevoie de suplimente cu coenzima Q10, chiar si in forma sa redusa de ubichinol, pentru ca absorbtia luminii solare mediata de clorofila si foto-energizarea ulterioara a lantului de transportare a electronilor va ‘reduce’ (adica va dona electroni) in mod natural ubichinona si o va converti in ubichinol, ceea ce va duce la o productie si eficienta mai mare de ATP.
Acest lucru poate explica si motivul pentru care nu s-a observat o crestere in ROS (speciile de oxigen reactiv) odata cu cresterea productiei de ATP: coenzima Q10 in forma sa redusa ubichinol este un puternic antioxidant, capabil sa doneze un electron pentru a neutraliza radicalii liberi. Acesta ar fi un castig de ambele parti: obtinerea unei energii sporite mediata prin fosforilare oxidativa fara cresterea efectului nociv oxidativ.

Iar pentru a intelege pe deplin semnificatia studiului, trebuie citita si concluzia autorilor: 
Atat cresterea expunerii la soare (Dhar and Lambert, 2013; John et al., 2004; Kent et al., 2013a; Kent et al., 2013b; Levandovski et al., 2013) cat si a consumului de verdeturi (Block et al., 1992; Ferruzzi si Blakeslee, 2007; van’t Veer et al., 2000) sunt asociate cu imbunatatiri in starea generala a sanatatii intr-o varietate de boli asociate cu imbatranirea. Aceste beneficii sunt deseori atribuite cresterii vitaminei D ca urmare a expunerii la soare si a consumului de antioxidanti derivati din verdeturi. Rezultatele noastre sugereaza ca aceste explicatii sunt incomplete. Lumina soarelui este cea mai bogata sursa de energie de pe planeta. De-a lungul evolutiei mamiferelor, organele interne ale majoritatii animalelor, inclusiv ale oamenilor, s-au bucurat de baia de energie fotonica de la soare.
Au animalele cai metabolice care le dau posibilitatea de a profita mai mult de aceasta sursa de energie abundenta? Demonstrarea faptului ca: (1) moleculele de tipul clorofilei sensibile la lumina sunt inmagazinate in tesuturile animale; (2) in prezenta metabolitului clorofila P-a, are loc o crestere de ATP in mitocondriile animale izolate, homogenati tisulari in C. elegans, la expunerea la lumina sub forma de lungimi de unda absorbite de P-a; si (3) in prezenta P-a, lumina afecteaza biologia de baza ducand la o extensie cu 17% a duratei de viata la C. elegans sugereaza ca, la fel ca plantele si organismele fotosintetice, si animalele poseda cai metabolice pentru a atrage energia direct din lumina soarelui. Studii ulterioare trebuie efectuate pentru confirmarea acestor concluzii.
Este evident ca exista o gama larga de implicatii ale acestei descoperiri in domeniile nutritiei, ale medicinei, biologiei celulare si evolutioniste, ca sa numim doar cateva dintre disciplinele care vor fi in mod inevitabil afectate, daca nu pe deplin transformate.
De exemplu, in ceea ce priveste implicatiile din domeniul atat de aprig dezbatut al alimentatiei ideale, ancestrale a omului, daca celulele animale au evoluat pentru a putea capta energia soarelui cu ajutorul “sangelui” plantelor aliate, atunci nu ar trebui sa credem ca pentru a optimiza potentialul nostru biologic din punct de vedere nutritiv avem nevoie de o cantitate anume de clorofila pentru a profita de lumina soarelui pentru nevoile noastre energetice si probabil pentru a evita dependenta exclusiva de glucoza ca metoda de obtinere a energiei, a carei manifestare excesiva si regim alimentar aferent bogat in carbohidrati sunt asociate cu boli precum cancerul, obezitatea si afectiunile cardiovasculare?
Daca luam in considerare potentialul luminii soarelui (o sursa regulata, zilnica, garantata de energie) care sa contribuie la nevoile energetice metabolice zilnice (si la avantajul supravietuirii conferite de consumul regulat al substantelor vegetale bogate in clorofila), nu ar trebui comunitatea Paleo, atat de fixata pe consumul de tesuturi animale, sa se simta obligata sa puna clorofila pe un nivel de importanta mai inalt comparativ cu sursele traditionale –  ‘Paleo’/heterotrofice de supravietuire, adica hrana vanata?
De asemenea, care sunt implicatiile pentru ambivalenta tot mai crescuta a opiniei publice legata de expunerea la soare, unde pe de o parte este considerata vitala, o sursa de vitamina D care salveaza viata, iar pe de alta parte este considerata un factor de risc pentru cancerul de piele, impotriva careia populatiile cu pigment mai deschis se protejeaza folosind tot felul de produse chimice pe baza de petrol? Dar daca lumina soarelui (asa cum s-a demonstrat in cazul viermelui de pamant) este toxic doar in lipsa clorofilei din regimul alimentar si in tesuturi, dar promoveaza ATP marit si longevitate cand aceasta este prezenta in doze optime? Acestea sunt doar cateva intrebari care apar ca urmare a recentelor descoperiri.
Desigur, sunt multe alte implicatii ale studiului si cu siguranta sunt si mai multe intrebari decat raspunsuri care vor trebui cercetate mai amanuntit.
Cum putem pune in practica rezultatele cercetarilor? 
Cum traducem in viata reala acest studiu? Este o intrebare tipica celor care urmaresc fidel site-ul Viataverdeviu.ro: “Imi plac studiile, dar cum ma ajuta in viata reala?”
In primul rand, verdeturile si sucul acestora nu ar mai trebui vazute doar ca simple surse de antioxidanti, vitamine, nutrienti, minerale etc, ci ca purtatorii unor cofactori esentiali pentru mitocondrii fara de care corpul nostru nu poate produce eficient ATP, si fara de care corpul nostru nu isi poate atinge potentialul biologic pentru o longevitate maxima.
Desigur ca si alimentele ancestrale (adica cele care sunt prezente in alimentatia umana de peste 10,000 de ani) sunt dense nutritiv si constituie surse la fel de importante de informatie biologica care au devenit factori de reglare indispensabili ai exprimarii genetice. Adica, atunci cand consumi un pahar de suc de legume, de exemplu, este probabil cel mai pretios elixir pentru sanatate si ar trebui considerat un fel de “punte” nutritiva pe care noi, heterotrofii, o putem trece pentru a deveni fotoheterofici sau organisme care capteaza lumina, daca ne dorim acest lucru.
Iata ce mai poti face. Pe langa cresterea cantitatii de alimente verzi si/sau sucuri de legume, ia un supliment de cel putin 200 mg de clorofila zilnic. In paralel, ofera corpului tau suficienta expunere la soare si miscare fizica in aer liber. Poti chiar vizualiza lumina soarelui cum patrunde pana la tesuturi ajungand pana la mitocondriile pline de metabolitul clorofila. Apoi urmareste cum se modifica nivelul tau de energie. Simti ca a crescut? Te simti mai putin obosit?
Studiul, impreuna cu alte cateva lucrari mai recente reprezinta o adevarata revolutie in domeniul bioenergiei celulare. Si daca apa, clorofila si melanina produsa de corp ar putea produce cea mai mare parte din nevoile energetice ale corpului? Vom urmari cu interes si alte articole pe aceeasi tema, inclusiv parerile unor oameni de stiinta sau specialisti in domeniul clinic, constienti de importanta acestor studii si dornici sa contribuie la modalitati de aplicare in practica a acestor implicatii teoretice pentru sanatatea umana.

Read More

Verdeturile de primavara sunt bogate in fier

Spanacul, patrunjelul, urzicile, frunzele de papadie, untisorul, stevia salbatica contin fier destul de mult, dar este de tip non-hemic, mai greu de absorbit de catre organism. Asimilarea fierului non-hemic este ingreunata, de regula, de fibre si oxalati, organismul absorbind cam 5% din acest mineral.

Spre deosebire, fierul hemic, care se gaseste in alimente de origine animala precum carne, organe, peste, galbenus de ou, este foarte bine asimilat.

Pentru ca organismul sa beneficieze si de fierul din vegetale trebuie sa stiti cum sa le gatiti si cum sa le asociati. De exemplu, anumite alimente pot creste absorbtia fierului. Iata cateva:

Citricele
Citricele ajuta la absorbtia fierului, pentru ca sunt bogate in vitamina C. Asa ca peste o salata de spanac poti sa pui niste felii de lamaie, portocala sau alte citrice.

Rosii si ardei iuti
Rosiile, ardeii iuti, dar si alte legume bogate in vitamina C ajuta si ele la o mai buna absorbtie a fierului. "In momentul in care le gatim ar fi bine sa punem suc de rosii pentru ca mediul acid imbunatateste absorbtia fierului din ele. Iar cand le folositi sub forma de salata, otetul face mediu acid, deci puneti otet sau sos de tomate", spune nutritionistul Mihaela Bilic.

De asemenea, nu va feriti sa puneti si putin ulei. "Stropul de ulei pe care il puneti in salata ajuta la aborbia fitonutrietnilor, licopenul e unul dintre ei. Asa ca si vitaminele liposolubile si fitonutrtientii liposolubili beneficiaza de uleiul din salata", adauga ea.

Cartofii
Si cartofii sunt bogati in vitamina C, asa ca pune cativa la cuptor si sa-i servesti langa o salata cu spanac sau laptuci.

Read More

Salata verde contine o multime de elemente nutritive

Salata pare o chestie fragilă, măruntă, care n-ar putea conţine foarte multe lucruri, nu? Ei bine, surprinzător sau nu, salata verde conţine o mulţime de elemente nutritive.
1. Proteine. Chiar daca e greu de crezut, o salata verde contine 17% proteine, adica 7.7 grame. Si e proteina completa! Adica, are toti cei 8 aminoacizi esentiali. Iti ofera intre 9 si 26% din doza zilnica recomandata, DZR (in functie de caracteristicile tale).

2. Calciu. O salata contine 206 mg. calciu (aprox. 21% din DZR).

 

 

3. Omega 3. O salata verde contine 44% din DZR de Omega 3. Lasa uleiurile de peste, ia cateva frunze de salata!
4. Mai multa Vitamina C decat portocalele. O salata verde contine 167% din DZR de Vitamina C, pe cand o portocala doar in jur de 92%.
5. Salata e un aliment bogat in Fier. Contine cam 6 mg, intre 34% si 75% din DZR (barbatii au nevoie de 8 mg de fier pe zi, iar femeile cu varste intre 19 si 50 de ani, de 18 mg).
6. Contine multe B-uri. B1- 38% DZR, B2- 32% DZR, B3- 12% DZR, B5- 18% DZR, B6- 36%.
7. E un aliment minunat pentru femeile insarcinate. Deoarece au nevoie de mult Acid Folic. 600 mg pe zi, fata de 400, atunci cand nu sunt insarcinate, sau DZR pentru un barbat. O salata verde iti ofera 142% din DZR, daca esti insarcinata, si 213% daca nu.
8. Nivele mici de Acid Oxalic. Acidul Oxalic este un element care se lipeste de calciu, magneziu, sodiu si potasiu in intestine, si impiedica absorbtia acestora. In plus, alipirea de Calciu formeaza pietre la rinichi (in formele anorganice, adica gatite).
9. Salata este un aliment care te hidrateaza. Contine cam 95% apa, pe langa celelalte minunatii.
10. Bogata sursa de Vitamina A si K. La fel ca majoritatea frunzelor verzi comestibile, salata verde este super bogata in Betacaroten, cu aprox. 200% din DZR de Vitamina A si 530% Vitamina K. Nu-ti fa griji, dozele peste 100% din aceste vitamine nu iti dauneaza.
11. Salata verde este bogata in minerale. O salata verde contine 33% din DZR de Cupru, 22% DZR Magneziu, 27% Fosfor, 33% Potasiu, 5% Seleniu si 13% Zinc.

Read More

Cele mai importante beneficii ale rucolei

Considerata una dintre cele mai benefice verdeturi, rucola se poate dovedi un elixir pentru sanatatea organismului daca este consumata frecvent. O poti manca in stare proaspata (salate sau sandwichi-uri) ori gatita, important este sa o incluzi mai des in alimentatia ta.

Iata care sunt cele mai importante beneficii ale rucolei!

Beneficiile rucolei pentru organism

1. Lupta imptriva cancerului. Alaturi de broccoli, conopida si varza, rucola face parte din familia cruciferelor. Aceste legume sunt bogate in fibre, antioxidanti si glucozinolati, fitonutrienti esentiali in lupta impotriva cancerului. De altfel, aceste substante se gasesc in cantitati mari si in compozitia altor alimente cu gust iute si miros intepator (hrean, mustar, ridichi).

2. Imbunatateste sistemul imunitar. Avand in vedere ca rucola contine vitaminele A, C si K, acest aliment este ideal pentru momentele cand vrei sa iti intaresti apararea organismului impotriva atacurilor din exterior.

3. Mentine sanatatea sistemului osos. Printre alte beneficii ale rucolei se numara si cel care are legatura cu intarirea oaselor. Vitamina K este responsabila pentru absorbtia calciului in oase si in dinti. Consuma zilnic trei cani de rucola si vei furniza organismului tau 100% din cantitatea necesara de vitamina K.

4. Este un aliat de nadejde in curele de slabit. Cum rucola este un aliment cu un continut scazut de calorii, dar bogat in substante nutritive, este ideala pentru perioadele in care vrei sa inlaturi kilogramele nedorite.

5. Iti asigura o vedere mai buna. Unul dintre cele mai importante beneficii ale rucolei este ca iti mentine ochii sanatosi pana la o varsta inaintata. Ea reprezinta o sursa bogata de carotenoide, substante recunoscute pentru faptul ca previn degenerarea maculara. In timp ce despre vitamina C se stie ca poate preveni instalarea cataractei.

6. Detoxifiaza organismul. Atunci cand te simti obosita, fara vitalitate, chiar daca ai mancat sau te-ai odihnit, este evident ca corpul tau are nevoie de o cura de detoxifiere. Salatele in care ai adaugat si rucola nu ar trebui sa iti lipseasca in acest caz. Ea imbunatateste digestia, favorizand eliminarea resturilor pline de toxine.

7. Protejeaza creierul. Odata cu inaintarea in varsta, declinul cognitiv incepe sa isi puna amprenta asupra activitatilor cerebrale. Rucola contine in cantitati mari vitaminele din complexul B si folati, nutrimente care ofera o multime de avantaje in  acest caz si nu numai.

8. Mentine pielea frumoasa. Atat calciul, cat si vitamina K sunt esentiale intr-o dieta echilibrata. Cu ajutorul acestor nutrimente pielea ta se mentine catifelata si ferma. Lipsa lor poate duce la instalarea imbatranirii premature.

9. Actioneaza ca un afrodisiac. Rucola aduce beneficii si pe plan sexual, avand in vedere ca are actiune stimulanta. Inca de pe vremea romanilor, ea si-a castigat reputatie de afrodisiac puternic. Consumata regulat, aceasta verdeata creste libidoul si nivelul testosteronului, condimentand viata erotica.

10. Reduce inflamatiile din corp. Rucola contine indoli-3-carbinol si izotiocianate in cantitati mari. Mai multe studii in domeniu au dovedit faptul ca aceste substante au capacitatea de a a reduce inflamatiile din organism (vinovate de aparitia bolilor).

Beneficiile rucolei nu pot fi contestate de nimeni, asa ca este lesne de inteles ca ea este un aliment esential in dieta oricui. Mentine-ti sanatatea organismului cu ajutorul acestei plante-minune.

Read More

Cum sa folosesti corect verdeturile

Verdeturile fac parte din alimentele care ne ofera portia zilnica de vitamine. Prin folosirea lor in preparate, consumul de sare este diminuat, si aportul de vitamine si sare crescut. Pentru a beneficia de toate proprietatile, verdeturile se folosesc nepreparate termic. Daca nu locuiti la tara, puteti creste verdeturi pe balcon in ghivece.

Cum sa folosesti corect verdeturile si de ce:

• Find niste alimente foarte sensibile, ele trebuie consumate imediat dupa ce le-ati cules, sau le-ati cumparat, deoarece isi pierd repede din arome, mai ales daca nu sunt folosite corect
• Tocati verdeturile pe un funde de lemn umed sau unul de plastic. Daca tocatorul este uscat, toate aromele sunt absorbite de lemn
• Pentru a benefia de intensitatea maxima a uleiurilor din verdeturi trebuie sa le culegeti in jurul pranzului
• Daca nu le folositi in momentul in care le-ati cules, le puteti infasura intr-un prosop umed, le bagati in frigider si le consumati in maxim 3 zile
• Puteti conserva, ingheta sau usca verdeturile
• Consumul regulat de verdeturi previne constipatia, tine cancerul la distanta, elimina durerile de cap, ajuta la pierderea kilogramelor in plus, si ne ofera toate vitaminele de care corpul are nevoie pentru a fi puternic si sanatos

Verdeturi benefice sanatatii:

• Busuiocul este un aliment foarte aromat, cu un gust dilce-iute, perfect pentru preparare retetelor picante
• Pelinul se poate folosi in prepararea retetelor grase, dar in cantitati reduse deoarece este amar
• Cimbrisorul este o verdeata cu gust usor picant, si se foloseste in preparate precum fasolea sau carne la gratar
• Mararul il puteti folosi la: salata de castraveti, de vinete, peste, fructe de mare, omlete. Il puteti folosi si in preparate precum supe, tocanite, dar numai dupa ce au fost puse in farfurie (presarati putin pe deasupra)
• Tarhonul se foloseste de cele mai multe ori proaspat cu carne alba, de pui, de iepure, fructe de mare sau in salate
• Leusteanul da gust supelor, tocanitelor, preparatelor pe baza de carne, salate, tartine, aluat de paine (folositi-l cu masura)
• Menta o puteti folosi in: bauturi proaspete, mancare de mazare, salate, mancare din legume de primavara
• Oregano inobileaza gustul de pizza sau preparatele pe baza de rosii
• Patrunjelul este cea mai importanta planta dintre ierburile aromatice si o puteti folosi in: salate, ciorbe, sosuri, supe, legume, peste, pui, vita.
• Cimbrul il puteti folosi impreuna cu usturoiul in: supe, sufleuri, legume si carne

Sfat: Verdeturile congelate sunt mult mai aromatice, de aceea ele trebuie adaugate in preparate in cantitate mai mica decat cele proaspete, in special salvia, tarhonul, busuiocul, mararul si cimbrul. Puteti congela verdeturile in formele pentru gheata cu putin apa. Un cub este de ajuns pentru un preparat.

Read More