Se afișează postările cu eticheta bolile cardiovasculare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bolile cardiovasculare. Afișați toate postările

Tigara slabeste imunitatea si cauzeaza probleme dentare

Cancerul, bolile pulmonare și cele cardiovasculare sunt câteva dintre problemele de sănătate cauzate de fumat. Un pericol adesea neglijat este și fumatul pasiv, care prezintă aceleași implicații ca și cel activ.
Cauzează boli pulmonare

Chimicalele din țigări agresează celulele de la nivelul nasului, gurii, gâtului, traheei și bronhiilor. Tabagismul este principala cauză a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respirație zgomotoasă (wheezing) și dureri la nivelul toracelui.
Afecțiunea duce la inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi la distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem), conducând progresiv la insuficiența respiratorie. De asemenea, fumatul agravează astmul bronșic, fiind implicat și în apariția acestei boli la copii și la adulți.  

Implicat în apariția mai multor tipuri de cancer

Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii.
Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariția cancerului de plămâni.
Fumatul este asociat și cu cancerul de vezică, de sânge (leucemia acută mieloidă), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie și la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat în apariția cancerului la acest nivel.

Favorizează bolile cardiovasculare

Fumatul este responsabil de creșterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor și de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din țigări, în special nicotina și gudronul, întrețin ateroscleroza (îngroșarea pereților vasculari, din cauza depunerii plăcilor de aterom).
Prin urmare, vasele de sânge își pierd elasticitatea, iar circulația este îngreunată. Aceste modificări creează un teren propice apariției infarctului și a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apariție de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fumători.
Tabagismul este al doilea factor de risc în apariția infarctului, după nivelul crescut al colesterolului „rău”. Fumătoarele care iau anticoncepționale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.

Slăbește imunitatea

Fumatul perturbă buna funcționare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în fața bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicații din cauza unor infecții virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).
O imunitate slăbită pe perioade îndelungate implică și un risc mai mare de apariție a bolilor autoimune precum artrita reumatoidă și scleroza multiplă.
În cazul persoanelor fumătoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul că nicotina îngustează vasele de sânge, prin urmare oxigenul și substanțele nutritive ajung mai greu la țesuturi. De aceea, și riscul de apariție a infecțiilor după răni sau operații este mai mare.  

Creează dependență

Nicotina produce modificări la nivelul creierului, care induc dependență, asociind fumatul cu activitățile plăcute. „Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependență, fiziologică și comportamentală.
Dependența fiziologică se petrece la nivel molecular și, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, deși sindromul de sevraj poate fi neplăcut, el durează în jur de o lună, apoi dispare definitiv, dacă nu ne reapucăm de fumat.
Dependența comportamentală este de durată mult mai lungă și are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimulează activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, «animalic»“, explică dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.

Scade fertilitatea  

Atât femeile, cât și bărbații care fumează se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arată că fertilitatea fumătoarelor scade cu 15% până la 40%.
De asemenea, și șansele de reușită ale ferilizării in vitro sunt mai mici la fumătoare și tot în cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. În ceea ce-i privește pe bărbați, tutunul le afectează mobilitatea și numărul spermatozoizilor, favorizând și apariția disfuncțiilor erectile.  

Cauzează probleme dentare

Nu doar îngălbenirea dinților este pusă pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale și parodontale frecvente, fumătorii având un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnosticați cu astfel de probleme.
Iar când există și o igienă orală deficitară, fumatul creează un teren propice pentru apariția gingivitei, parodontozei și a cancerului oral (3 din 4 persoane cu această ultimă boală este fumătoare).  

Produce riduri

Pielea fumătorilor se ridează mai repede, iar efectele sunt mai pronunțate în cazul femeilor. Amploarea efectelor țigărilor asupra pielii depinde de vârstă și de numărul de țigări fumate pe zi.
Totodată, pielea fumătorilor are nuanțe gri, din cauza vasoconstricției. Acest lucru înseamnă că pielea primește mai puțin oxigen și substanțe nutritive. Sunt afectate și colagenul și elastina, proteine care conferă elasticitate și fermitate țesutului cutanat.

INFO: Cel puţin 100 de afecţiuni instalate la diferite organe sunt cauzate de fumat.

Ce chimicale conțin țigările

Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conținute de țigări, peste 50 sunt cancerigene.

AMONIACUL – compus folosit în produsele de curățenie.
ACETONA – substanță prezentă în lacul de unghii.
MONOXIDUL DE CARBON – gaz toxic, care privează corpul de oxigen.
FORMALDEHIDĂ – este folosită, printre altele, la conservarea cadavrelor.
METANOL – utilizat pe scară largă în industrie.
GUDRON – compus de culoare închisă, folosit la construcția drumurilor și în industria chimică; are acțiune cancerigenă. O persoană care fumează zilnic un pachet de țigări absoarbe anual echivalentul unei cești de gudron.
ARSENIC – element toxic, folosit ca otravă pentru șoareci.
BUTAN – combustibil prezent, printre altele, în gazul de brichetă.
CADMIU – metal greu, care intră în compoziția bateriilor.
DDT – insecticid interzis.
NICOTINA – substanță toxică utilizată și ca erbicid sau insecticid.
POLONIUL 210 – element radioactiv cancerigen.

Copiii, mai sensibili la fumul de țigară

Cei mai afectați de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa uterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.
Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. S-a observat că la micuții ai căror mame au fumat în timpul sarcinii s-au produs mutaţii genetice implicate în apariţia cancerului. Fumul de ţigară irită ochii copilului, nasul şi gâtul şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii, precum pneumonia, bronşita și rinofaringita.

România este o ţară unde expunerea este extrem de mare şi unde fumătorul pasiv suportă foarte multe consecinţe, aşa cum arată ultimul Eurobarometru 2015.
Cea mai clasică expunere nevinovată este a fătului provenind de la o gravidă fumătoare. Riscurile sunt: avorturi, naşteri premature, feţi morţi, greutate mică la naştere, malformaţii.
Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.

Kiwi previne gripa si cancerul de colon

Kiwi-ul, fructul comestibil al plantelor Actinidia chinensis și Actinidia deliciosa din Asia, poartă denumirea chinezească de Yang Tao (mura sau strugurele gâștei). Istoria "europeană" a fructului a început în Valea Ghang Kiang din Sud-Estul Chinei, de unde în anul 1847 un membru al Societății Regale de Horticultură din Marea Britanie a trimis primele semințe în afara granițelor țării de origine.
În 1906 a fost plantat și în Noua Zeelandă, unde a rodit prima dată în 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu numele de astăzi, după numele păsării naționale, probabil datorită asemănării ca formă și culoare. Astăzi kiwi se cultivă în Noua Zeelandă, SUA, Italia, Japonia, Franța, Grecia, Spania, Australia și Chile.
Spre deosebire de alte fructe, kiwi conţine cea mai mare concentraţie de vitamina C, un singur fruct asigurând până la 95% din necesarul zilnic al organismului. Este bogat în vitamine, flavonoide şi minerale, iar antioxidanţii pe care îi conţine luptă împotriva procesului de oxidare celulară produs de fumul de ţigară, poluare sau metabolism  lent.

Previne cancerul de colon

Kiwi-ul este eficient în prevenirea cancerului de colon, datorită conţinutului său bogat în fibre. Concumul său ajută la combaterea unei constipaţii uşoare şi la eliminarea toxinelor din colon, reducând astfel riscul de a dezvolta acesată maladie.

Previne bolile cardiovasculare

Tot datorită conţinutului ridicat de fibre, kiwi-ul poate reduce nivelul de colesterol şi implicit riscul de apariţie al bolilor cardiovasculare.

Previne gripa

Un studiu italian a demonstrat că în cazul copiilor care au mancat kiwi au apărut mai puţine boli respiratorii, fapt ce se explică prin conţinutul ridicat de vitamina C.

Previne îmbătrânirea

Bogat în antioxidanţi precum vitamina E şi polifenoli, kiwi-ul are proprietatea de a îmbunătăţi elasticitatea pielii şi de a încetini procesul de îmbătrânire. Mai mult, luptă împotriva acţiunii radicalilor liberi, substanţe care accelerează îmbătrânirea pielii.

Previne astmul

Studii recente arată ca persoanele care au consumat kiwi în fiecare zi au fost mai puţin expuse la boli respiratorii cum ar fi astmul, respiraţia şuieratoare sau tusea nocturnă.

Contraindicaţii

Kiwi-ul poate cauza reacţii alergice manifestate prin simptome cutanate sau respiratorii, mai ales în cazul persoanelor alergice la polen, susan sau latex. De a semenea, nu este indicat consumul său de copiii sub 1 an.

Dovleacul previne bolile cardiovasculare

Cruzi in salate sau preparati la gratar, umpluti si dati la cuptor, asociati cu carne sau orez, indiferent cum i-ai gati, dovleceii nu trebuie sa lipsesca de pe masa ta in zilele de vara.

Dovlecelul este una dintre primele legume recomandate in diete. Pe langa faptul ca are putine calorii - 20-27 de kcal la 100g, este o sursa buna de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, zinc, fosfor, cupru si fier. Mai contin si acizi organici, dar si vitaminele A, B, C si K.

Ca sa aveti o idee despre bogatia lor in vitamine si oligoelemente, ajunge sa spunem doar ca 300 grame de dovlecei asigura aproape dublul necesarului zilnic de vitamina A si de vitamina B9, necesarul zilnic de fosfor si de potasiu, jumatate din necesarul zilnic de magneziu.

Iata cateva beneficii ale consumului de dovlecei:
Te ajuta sa slabesti
Daca vrei sa slabesti rapid, dar sanatos, pune dovleceii in capul listei de cumparaturi! Au putine calorii si gratie fibrelor - importante pentru absorbtia corecta a vitaminelor si pentru reglarea glicemiei. In plus, fibrele mentin senzatia de satietate o perioada mai mare.

Detoxifica organismul

Dovlecelul are efect diuretic si laxativ. Astfel de ajuta in curele de slabire, scoate toxinele din organism si combate constipatia. Ajuta in boli de rinichi, eliminand surplusul de apa.

Previne bolile cardiovasculare

O cana de dovlecei iti asigura o cantitate importanta de potasiu, care regleaza tensiunea arteriala, dar si de acid folic si aproximativ 10% din necesarul zilnic de magneziu, mineral extrem de important in diminuarea riscului de infarct, dar si de accident vascular cerebral.

Datorita potasiului si magneziului, minerale esentiale pentru functionarea normala a muschiului cardiac, dovlecelul are efect hipertensiv (scade tensiunea).

Mai mult, consumul de dovlecei reprezinta o arma naturala perfecta impotriva colestelolului marit, datorita continutului semnificativ de fibre dietetice.

Scade inflamatiile

Vitaminele A si C nu sunt doar puternici antioxidanti, ci si extrem de importante in prevenirea inflamatiilor. Alaturi de cuprul din compozitia dovleceilor, aceste vitamine contribuie la diminuarea riscului de astm, osteoartrita, reumatism si alte afectiuni inflamatorii.

Ajuta digestia

Suferi de ulcer sau gastrita? Consuma dovlecei care sunt un veritabil pansament gastric. De asemenea, stimuleaza digestia, datorita continutului de fibre si favorizeaza evacuarea bilei. Dovleceii sunt indicati si celor care au suferit interventii chirurgicale la stomac sau intestine.

Mentine organismul hidratat

Dovleceii contin peste 90% apa. Se stie ca apa din fructe si legume este mai buna pentru organism decat cea din pahar, deoarece patrunde repede in celule si incetineste procesul de imbatranire.

Previne cancerul

Gratie vitaminelor A, B9 si C, dovlecelul combate stresul oxidativ si ne protejeaza de numeroase tipuri de cancer si intaresc sistemul imunitar.

Imbunatateste memoria, protejeaza vederea

Prin continutul de vitamine, carotenoizi si antioxidanti dovlecelul are efect benefic asupra celulelor nervoase, imbunatateste memoria si este un bun remediu pentru afectiunile ochilor.

Calmant pentru sistemul nervos

Datorita continului de minerale si vitamine sucul de dovlecei este un calmant excelent al sistemului nervos si revitalizant al corpului.

Cum sa consumi dovleceii

Pentru gatit, alege dovlecei tineri si proaspeti. In scop terapeutic foloseste sucul de dovlecel. Cand il prepari (la aburi, in cuptor, la gratar, interzis prajit) este delicios, dar nu-l gati mai mult de 15 minute. In salate foloseste tipul zucchini, are aceleasi proprietati.

Visinele imbunatatesc circulatia si previn cancerul

Visinele contin numeroase vitamine (A, B1, B2, B9, C, E) si saruri minerale (calciu, fier, magneziu, zinc, potasiu) cu proprietati antioxidante si regenerante. O suta de grame de visine savurate ca gustare, intre mese, insumeaza doar 64 de calorii. Insa si coditele de visin au proprietati terapeutice: acestea contin flavonoizi, care au efect diuretic, astringent si antiinflamator, fiind de un real ajutor persoanelor care sufera de boli renale sau celor care vor sa dea jos cateva kilograme. Visinele au efecte benefice in prevenirea si ameliorarea osteoartritei, a durerilor musculare, a gutei, insomniei, afectiunilor de rinichi si a digestiei.
Imbunatatesc circulatia si previn cancerul

Visinele fac parte din categoria fructelor si legumelor de culoare rosie care au in compozitie antociani, antioxidanti puternici care mentin circulatia normala a sangelui si au proprietati anti-cancer. Potrivit unui studiu publicat in Journal of Nutrition, fructele cu cel mai ridicat continut de antioxidanti sunt cele de culoare rosie – capsunile, zmeura, ciresele, potrivit adevarul.ro. De asemenea, visinele contin o doza crescuta de vitamina C, cu rol esential  in sinteza colagenului (care asigura elasticitate pielii) si care intareste bariera sistemului imunitar in fata racelilor si a altor infectii. 

Doar visinele contin trei substante importante in prevenirea tumorilor, respectiv acid elagic, limonen si alcool perilil. Acestea ofera protectie sporita impotriva tumorilor localizate la nivelul sanilor, plamanilor, ficatului si colonului. Oamenii de stiinta au observat ca soarecii carora li s-a introdus in dieta suc de visine au avut un risc mult mai scazut de a dezvolta tumori, spre deosebire de cei care aveau un regim normal.

Regleaza colesterolul si previn bolile cardiovasculare 

Visinele contin quercitina - unul dintre cei mai puternici antioxidanti - care previne stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi. De asemenea, quercitina tine sub control nivelul colesterolului rau din sange si sunt prevenite astfel depunerile de grasime pe artere, cauza numarul unu in aparitia bolilor cardiovasculare, printre care amintim infarctul si accidentul vascular cerebral. 

Tot antioxidantii pot avea un rol major in ameliorarea simptomelor alergiilor si astmului, precum si a gutei – o afectiune care se manifesta prin dureri bruste aparute la nivelul incheieturilor. Potrivit unei cercetari publicate in urma cu mai bine de zece ani, antocianii din visine ar putea avea efecte similare cu medicamentele antiinflamatorii destinate inlaturarii durerilor.