Se afișează postările cu eticheta nicotina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nicotina. Afișați toate postările

Reteta care iti curata plamanii de nicotina


Fumatorilor le este foarte greu sa renunte la viciul lor. Insa multi dintre cei care au incercat aceasta reteta au spus ca a functionat. Ai nevoie doar de cateva ingrediente accesibile, care te vor ajuta sa scapi de dorinta de a-ti aprinde o tigara si care iti vor curata si plamanii. Pentru preparare, veti avea nevoie de: 
- o jumatate de grapefruit;

- o jumatate de portocala;

- 200 de ml de ceai (preferatul fiecaruia)

- 30 de grame de ulei de masline;

- 30 de grame de ulei din nuca de cocos;

- 1 lingurita de bicarbonat de sodiu;

Stoarce grapefruitul si portocala si adauga restul ingredientelor. Amesteca pana cand obtii o compozitie omogena, apoi pune-o intr-o sticla pe care sa o porti peste tot cu tine. De fiecare data cand simti nevoia sa fumezi, bea 1-2 guri din acest amestec. Consumat zilnic, acest amestec nu te va ajuta doar sa te lasi de fumat, dar te va ajuta si sa elimini nicotina si gudronul acumulate in plamani dupa ani de zile de fumat.

Tigara slabeste imunitatea si cauzeaza probleme dentare

Cancerul, bolile pulmonare și cele cardiovasculare sunt câteva dintre problemele de sănătate cauzate de fumat. Un pericol adesea neglijat este și fumatul pasiv, care prezintă aceleași implicații ca și cel activ.
Cauzează boli pulmonare

Chimicalele din țigări agresează celulele de la nivelul nasului, gurii, gâtului, traheei și bronhiilor. Tabagismul este principala cauză a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respirație zgomotoasă (wheezing) și dureri la nivelul toracelui.
Afecțiunea duce la inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi la distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem), conducând progresiv la insuficiența respiratorie. De asemenea, fumatul agravează astmul bronșic, fiind implicat și în apariția acestei boli la copii și la adulți.  

Implicat în apariția mai multor tipuri de cancer

Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii.
Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariția cancerului de plămâni.
Fumatul este asociat și cu cancerul de vezică, de sânge (leucemia acută mieloidă), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie și la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat în apariția cancerului la acest nivel.

Favorizează bolile cardiovasculare

Fumatul este responsabil de creșterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor și de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din țigări, în special nicotina și gudronul, întrețin ateroscleroza (îngroșarea pereților vasculari, din cauza depunerii plăcilor de aterom).
Prin urmare, vasele de sânge își pierd elasticitatea, iar circulația este îngreunată. Aceste modificări creează un teren propice apariției infarctului și a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apariție de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fumători.
Tabagismul este al doilea factor de risc în apariția infarctului, după nivelul crescut al colesterolului „rău”. Fumătoarele care iau anticoncepționale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.

Slăbește imunitatea

Fumatul perturbă buna funcționare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în fața bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicații din cauza unor infecții virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).
O imunitate slăbită pe perioade îndelungate implică și un risc mai mare de apariție a bolilor autoimune precum artrita reumatoidă și scleroza multiplă.
În cazul persoanelor fumătoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul că nicotina îngustează vasele de sânge, prin urmare oxigenul și substanțele nutritive ajung mai greu la țesuturi. De aceea, și riscul de apariție a infecțiilor după răni sau operații este mai mare.  

Creează dependență

Nicotina produce modificări la nivelul creierului, care induc dependență, asociind fumatul cu activitățile plăcute. „Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependență, fiziologică și comportamentală.
Dependența fiziologică se petrece la nivel molecular și, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, deși sindromul de sevraj poate fi neplăcut, el durează în jur de o lună, apoi dispare definitiv, dacă nu ne reapucăm de fumat.
Dependența comportamentală este de durată mult mai lungă și are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimulează activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, «animalic»“, explică dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.

Scade fertilitatea  

Atât femeile, cât și bărbații care fumează se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arată că fertilitatea fumătoarelor scade cu 15% până la 40%.
De asemenea, și șansele de reușită ale ferilizării in vitro sunt mai mici la fumătoare și tot în cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. În ceea ce-i privește pe bărbați, tutunul le afectează mobilitatea și numărul spermatozoizilor, favorizând și apariția disfuncțiilor erectile.  

Cauzează probleme dentare

Nu doar îngălbenirea dinților este pusă pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale și parodontale frecvente, fumătorii având un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnosticați cu astfel de probleme.
Iar când există și o igienă orală deficitară, fumatul creează un teren propice pentru apariția gingivitei, parodontozei și a cancerului oral (3 din 4 persoane cu această ultimă boală este fumătoare).  

Produce riduri

Pielea fumătorilor se ridează mai repede, iar efectele sunt mai pronunțate în cazul femeilor. Amploarea efectelor țigărilor asupra pielii depinde de vârstă și de numărul de țigări fumate pe zi.
Totodată, pielea fumătorilor are nuanțe gri, din cauza vasoconstricției. Acest lucru înseamnă că pielea primește mai puțin oxigen și substanțe nutritive. Sunt afectate și colagenul și elastina, proteine care conferă elasticitate și fermitate țesutului cutanat.

INFO: Cel puţin 100 de afecţiuni instalate la diferite organe sunt cauzate de fumat.

Ce chimicale conțin țigările

Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conținute de țigări, peste 50 sunt cancerigene.

AMONIACUL – compus folosit în produsele de curățenie.
ACETONA – substanță prezentă în lacul de unghii.
MONOXIDUL DE CARBON – gaz toxic, care privează corpul de oxigen.
FORMALDEHIDĂ – este folosită, printre altele, la conservarea cadavrelor.
METANOL – utilizat pe scară largă în industrie.
GUDRON – compus de culoare închisă, folosit la construcția drumurilor și în industria chimică; are acțiune cancerigenă. O persoană care fumează zilnic un pachet de țigări absoarbe anual echivalentul unei cești de gudron.
ARSENIC – element toxic, folosit ca otravă pentru șoareci.
BUTAN – combustibil prezent, printre altele, în gazul de brichetă.
CADMIU – metal greu, care intră în compoziția bateriilor.
DDT – insecticid interzis.
NICOTINA – substanță toxică utilizată și ca erbicid sau insecticid.
POLONIUL 210 – element radioactiv cancerigen.

Copiii, mai sensibili la fumul de țigară

Cei mai afectați de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa uterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.
Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. S-a observat că la micuții ai căror mame au fumat în timpul sarcinii s-au produs mutaţii genetice implicate în apariţia cancerului. Fumul de ţigară irită ochii copilului, nasul şi gâtul şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii, precum pneumonia, bronşita și rinofaringita.

România este o ţară unde expunerea este extrem de mare şi unde fumătorul pasiv suportă foarte multe consecinţe, aşa cum arată ultimul Eurobarometru 2015.
Cea mai clasică expunere nevinovată este a fătului provenind de la o gravidă fumătoare. Riscurile sunt: avorturi, naşteri premature, feţi morţi, greutate mică la naştere, malformaţii.
Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.

Lasate de fumat, tu esti propriul tau stapan

Fumatul acţionează asupra organismului, inducându-i consumatorului de tutun o senzaţie de euforie, capabilă să-i deturneze gândurile de la grijile cotidiene. Este efectul aparent benefic pe care oamenii încearcă să îl vâneze atunci când aprind o ţigară. Medicii spun că până să devină un viciu este numai un pas, pe care, din păcate, cei mai mulţi fumători îl fac.


Literatura medicală abundă de articole despre efectele negative pe care nicotina din tutun le are asupra organismului. Această substanţă, catalogată ca fiind extrem de toxică, acţionează ca un excitant al sistemului nervos, inducându-i consumatorului o senzaţie de euforie. Ce se întâmplă în corp atunci când fumăm o ţigară Fumătorul înrăit are obiceiul să inhaleze adânc o cantitate mare de fum şi implicit o doză însemnată de nicotină. Fumul inspirat trece prin căile aeriene principale pe suprafaţa cărora se găsesc celulele cu cili vibratili, prin bronhiole, care prin ramificări succesive şi din ce în ce mai fine ajunge în alveolele pulmonare. Împreuna cu monoxidul de carbon şi celelalte substanţe din fum, nicotina trece prin membrana subţire, monocelulară, a alveolelor pulmonare, direct în circuitul sanguin. Este transportată de sânge la inimă şi, de aici, pompată spre creier. De la inhalare şi până în momentul când centrii nervoşi ai creierului sunt stimulaţi trec numai şapte secunde! Medicii spun că imediat după ce termină ţigara, fumătorul este cuprins de o stare de linişte, falsă însă, pentru că de fapt această impresie de intensă euforie acoperă alte reacţii produse organismului, precum ritmul cardiac crescut, respiraţia accelerată şi simptomele acestora:

greaţa, vărsăturile, ameţelile sau transpiraţia. Potrivit specialiştilor, această mică beţie este o păcăleală a creierului, care acţionează atâta timp cât nicotina circulă odată cu sângele prin ţesutul cerebral. Toate reacţiile produse de fumat se nasc în centrii nervoşi din zona posterioară a creierului ”Nicotina acţionează asupra sistemului nervos pe trei direcţii. În primul rând, prin activarea receptorilor colinergici, ceea ce înseamnă o descărcare mare de acetilcolină, care îmbunătăţeşte timpul de reacţie, abilitatea de a fi atent şi capacitatea de a te organiza rapid. Mai determină descărcarea de dopamină care provoacă un comportament esenţial pentru menţinerea vieţii, cum ar fi senzaţia de foame, dorinţa de a mânca. Acţionează în acelaşi timp prin stimularea pe care nicotina o exercită prin aceşti receptori colinergici pe partea posterioară a creierului, determinând apariţia unor sentimente plăcute de fericire, de mulţumire, ceea ce face ca persoana să folosească în continuare ţigara. Tot nicotina determină descărcarea de glutamat la nivelul neurotransmiţătorilor din creier, care stimulează capacitatea de a învăţa, de a memora, şi îmbunătăţeşte conexiunile dintre neuroni iar acest gultamat poate să determine o buclă de memorie care dă aceeaşi senzaţie de plăcere, de satisfacţie”, a precizat medicul buzoian Angela Mazdrag. ”Creşte de asemenea la nivelul creierului secreţia de endorfine, acestea fiind mici proteine care sunt numite şi calmantul natural al organismului. Endorfinele sunt secretate în organism şi sub acţiunea altor stimuli, precum satisfacţia unui câştig la un joc de noroc. Sportivul de performanţă, în momentul în care face performanţe secretă aceste endorfine şi are capacitatea să se mobilizeze şi să câştige cursa sau meciul respectiv”, mai spune medicul buzoian. Euforia durează însă foarte puţin. Pentru că nivelul concentraţiei de nicotină din sânge scade rapid, fumătorul simte nevoia să inhaleze în mod repetat pentru ca starea de bine să se menţină. Riscurile sunt însă foarte mari. ”El are senzaţia că mărindu-şi cantitatea de nicotină obţine reacţii mult mai uşor dar de fapt el nu face decât să intoxice organismul pentru că şi acest creier va funcţiona într-o anumită limită. De aici încolo se pune problema efectului pe care îl are ţigara asupra structurilor creierului, că de fapt apare o atrofie cerebrală, apare o hipoxie cerebrală, apar modificări la nivelul vaselor şi acolo se produc nişte modificări ireversibile pe care oricât de multă nicotină ar introduce-o nu mai conduce la senzaţia pe care el a avut-o iniţial”, avertizează medicul Angela Mazdrag.

Specialiştii sunt de părere că fumatul a cel mult două ţigări pe zi prezintă un grad minim de risc pentru organism. În doxe mari însă produce intoxicaţii grave. În cele mai multe cazuri, fumatul devine un ritual, întrucât celui ce experimentează consumul de ţigări îi apare dorinţa de a repeta acest gest, în primul rând cu scopul de a obţine mici recompense precum efectul euforic, care-l ajută să evadeze din situaţiile neplăcute ori din stările incomode. ”Dacă fumătorul nu are capacitatea să fumeze numai atât cât îi este necesar ca să îşi creeze această senzaţie de plăcere, ştiu eu, una sau două ţigări pe zi, nicotina, în afară de efectele asupra creierului, are efecte asupra întregului organism, fiind afectaţi pulmonii, căile respiratorii, dantura şi toate celelalte. Dacă se limitează la una sau două ţigări, poate să aibă un efect benefic. Prin efectul pe care nicotina îl are asupra sistemului nervos, în funcţie de capacitatea fiecărui organism de a se apăra, apare tendinţa de a adăuga încă o ţigară, apoi încă una, pentru a obţine toate aceste efecte care iniţial sunt benefice, intră într-un cerc vicios prin interesarea şi celorlalte sisteme din corp şi atunci se ajunge la dependenţa de fumat, ajungând unii să sudeze ţigările, aşa cum se zice în popor”, declară medicul buzoian.


Cu timpul, corpul se obişnuieşte cu nicotina şi începe să funcţioneze aproape normal După această etapă, organismul percepe ca pe o anomalie întreruperea consumului de nicotină, dând naştere fenomenului de sevraj. Frecvenţa cardiacă se răreşte, tensiunea arterială scade, apar dureri de cap, greaţa şi o evidentă scădere a puterii de concentraţie. ”Partea posterioară a creierului este cea care va semnala prima că organismul suferă de o lipsă de ceva care îi venea regulat. În al doilea rând este obiceiul, ticul pe care pacientul şi-l face permanent, de a duce ţigara la gură şi în al treilea rând este cantitatea de fum pe care el trebuie să o aibă în permanenţă în plămâni. Este un cerc mai larg care îl face pe fumător să continue acest consum”, precizează Angela Mazdrag. Intensitatea stărilor generate de sevraj nu este dependentă de durata şi cantitatea fumatului, spun medicii. Un fumător înrăit poate să nu prezinte niciodată asemenea simptome, în timp ce unul mai ponderat poate să sufere crunt în momentul renunţării la acest obicei.

Protejeaza si curata plamanii cu aceste alimente

Dacă ai încercat toate metodele și produsele care promit să te ajute să te lași de fumat și nu ai reușit, poți încerca, măcar măcar să iți protejezi și să îți cureți plămânii de nicotină și gudron.

Porumbul este un aliment care contine beta criptoxantina, se crede despre acesta ca protejeaza plamanii de cancer pentru ca este un puternic antioxidant. Totusi, consuma doar porumb proaspat.
Nucile braziliele sunt pline de seleniu, un puternic antioxidant.

Ceapa curate foarte bine plamanii. Aceasta ajuta la prevenirea multor boli, inclusiv infectii la plamani. In cazul in care cancerul deja s-a dezvoltat, ceapa previne cresterea de noi celule.
Ghimbirul este un medicament natural care ajuta corpul sa se protejeze de boli. Este inca o unealta care protejeaza plamanii de toxine. Poate fi consumat in ceai (ceai de radacina de ghimbir), in limonada sau poti manca o bucatica din miraculoasa radacina in timpul mesei.
Portocalele contin, ca si porumbul, criptoxantina care au un puternic efect impotriva cancerului la plamani.
Urzica este o planta plina de fier si este utila in dezinfectarea plamanilor. De asemenea, are un rol foarte important in lupta impotriva infectiilor.
Ceaiul din ace de pin este folosit in mod traditional pentru gargara, dar poate fi un aliat excelent impotriva cancerului pulmonar.

 

Remedii naturiste pentru renuntarea la fumat

Fumatul este a doua mare cauză a mortalității în lume, însă cu toate acestea oamenii renunță foarte greu la țigări. Acest viciu este asociat cu afecțiuni grave ale plămânilor, inimii, dar și cu dezvoltarea cancerului.
O țigară conține peste 2.000 de substanțe chimice toxice pentru organism, care favorizează în timp la dezvoltarea multor afecțiuni.  Specialiştii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au veşti bune pentru cei care intenţionează să renunţe la viciu. Dacă ai în jur de 30 de ani, renunţarea la fumat îţi va aduce 10 ani de viaţă în plus.
Cei care renunţă la 40 de ani mai câştigă nouă ani. Și tot aşa. Până şi cei care au fost diagnosticaţi cu afecţiuni cardiace au multe de câştigat de pe urma renunţării la ţigări: astfel, foştii fumători care au suferit un infarct au un risc de două ori mai mic de a mai face altul decât cei care continuă să fumeze.
Dacă nici acest lucru nu te convinge să renunți la acest viciu, îți prezentăm câteva remedii naturiste care să te ajute în lupta cu acest viciu!

Remedii naturiste pentru renunțarea la fumat: ginseng

Această plantă are capacitatea de a diminua din plăcerea obiceiului de a fuma. Consumat în mod regulat, ginsengul inhibă producția de dopamină, acel neurotransmițător responsabil pentru starea de bine, care se activează în contact cu nicotina conținută de țigări.

Remedii naturiste pentru renunțarea la fumat: guma de mestecat

În ultimii ani, guma de mestecat s-a dovedit a fi foarte utilă în procesul de renunțare la fumat, cu condiția ca aceasta să nu conțină zahăr (nocivă pentru sănătatea dinților).
Mestecarea gumei este un truc extrem de util, întrucât acest proces țin ocupate gura și mintea.

Remedii naturiste pentru renunțarea la fumat: valeriana

Valeriana este o plantă cu efecte sedative, care are însă capacitatea de a diminua stresul și anxietatea provocate de renunțatul la fumat.
Astfel, consumul a 2-3 cești de infuzie de valeriană zilnic pot ține sub control dorința de a fuma. Cel mai bine este să le consumi seara, înainte de somn.

Remedii naturiste pentru renunțarea la fumat: piperul Cayenne

Piperul Cayenne este extrem de eficient în dezintoxicarea organismului de substanțele nocive din țigară. În plus, includerea acestui condiment în alimentație diminuează pofta de a fuma și stimulează curățarea plămânilor.

Remedii naturiste pentru renunțarea la fumat: cuișoare

Cuișoarele sunt condimente extrem de sănătoase și inhibă pofta de fumat.
Tocmai de aceea, se recomandă ca imediat după fumat să se țină în gură câteva cuișoare timp de două ore.

Ce se intampla in corpul tau cand fumezi

Conform statisticilor efectuate de Centrul de Control si Preventie al Bolilor (CDC, SUA)), in Occident 18 adulti din 100 fumeaza.
Ceea ce inseamna ca aproximativ de 42.1 milioane de adulti in Occident sunt fumatori. Si ceea ce este mai socant: fumatul cauzeaza in medie 480.000 de decese anual, adica in jur de 1300 decese pe zi. Se estimeaza ca opt milioane de oameni vor muri pana in 2030 la aceasta rata a fumatului.

Istoria fumatului

Fumatul se spune ca stimuleaza senzatii de placere, iar fumatorii pretind ca ii ajuta sa se simta mai bine, le amelioreaza depresii minore si le calmeaza starile de manie moderata, le mareste puterea de concentrare si memoria pe termen scurt si confera o anumita stare de bine.
Toate acestea datorita nicotinei, substanta care creaza dependenta si stimuleaza producerea de dopamina in creier, care raspunde de “senzatiile de placere”.
Cu toate acestea, cu cat fumezi mai mult, ca atat nervii tai devin mai imuni la placerea adusa de fumat.
Prin urmare, fumatorii trebuie sa mareasca doza de nicotina pentru a primi senzatiile de placere asociate cu fumatul.

In ciuda senzatiei de “placere” pe care ti-o da pufaitul dintr-o tigara, nu uita: fumatul are efecte devastatoare asupra sanatatii.

Si daca ai impresia ca tigarile electronice sunt mai putin nocive, te inseli. Cercetatorii au descoperit intr-o marca de tigari electronice un nivel de 10 ori mai mare de carcinogeni decat se gasesc in mod normal intr-o tigara. Formaldehida si acetaldehida, ambele toxine nocive, sunt si ele prezente in vaporii produsi de anumite tigari electronice.
Nu uita ca desi fumatul te face sa te simti bine temporar, in timp iti ucide corpul si este cauza PRINCIPALA de deces prevenibil in Occident.

Care sunt efectele secundare ale fumatului?

Fumatul dauneaza corpului si poate cauza traume permanente sanatatii. Daca nu esti inca suficient de convins de pericolele fumatului, iata cateva dintre efectele secundare ale acestuia.
Efecte pe termen scurt
Fumatorii au de obicei hainele si parul, precum si respiratia. urat mirositoare, dintii galbeni sau maronii si patati. Aspectul fizic poate, de asemenea, suferi pentru ca fumatul cauzeaza aparitia prematura a ridurilor, pierderea dintilor si degradarea gingiilor si pierderea brusca in greutate. Ulcerul la stomac si un sistem imunitar slabit pot fi si ele efecte secundare ale fumatului.
Tinerii care fumeaza au toate sansele sa-si mentina obiceiul si cand devin adulti, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea si functionarea plamanilor. Adolescentii care fumeaza au sanse de 22 de ori mai mari sa foloseasca si cocaina.
Conform unui studiu australian, fumatoarele pot avea crampe menstruale mai severe decat nefumatoarele. Acest lucru este explicabil datorita faptului ca fumatul reduce cantitatea de oxigen care traverseaza uterul. Cercetatorii spun ca femeile care incep sa fumeze la varsta de 13 ani au un risc de 59 % de a avea dureri in timpul menstruatiei, in timp ce femeile care incep la varsta de 14 sau 15 ani au un risc de 50 %.

Efecte pe termen lung
Multi nu simt efectele secundare grave ale fumatului decat dupa cativa ani. Cand prezinti simptomele, inseamna ca raul a fost deja facut. Printre efectele daunatoare ale fumatului se numara si acestea:
  • Probleme cardiovasculare. Fumatul prezinta un risc marit pentru inima si vasele de sange. Deterioreaza structura inimii si modul in care functioneaza vasele de sange. Fumatul mareste riscul unei boli cardiace de patru ori, pentru ca ingroasa vasele de sange si subtiaza peretii acestora. Mareste ritmul cardiac si presiunea sangelui si favorizeaza aparitia cheagurilor de sange. Cand un cheag de sange blocheaza fluxul sangelui catre inima, aceasta nu primeste suficient oxigen, ceea ce deterioreaza partial sau chiar ucide muschiul cardiac.

Fumatorii prezinta si un risc marit de arterioscleroza, o boala in care fluidele care formeaza placa se acumuleaza in artere. Cu timpul, arterele devin groase si inguste, limitand accesul sangelui purtator de oxigen la anumite parti ale corpului. Fumatorii au si un risc marit de boala coronariana care apare cand se acumuleaza placa pe artere si poate duce la aparitia durerilor in piept, a insuficientei cardiace, aritmiei sau chiar a mortii.
Un alt efect secundar al fumatului este boala arteriala periferica, ce apare cand placa se acumuleaza pe vasele de sange care duc transporta sangele la cap, organe si membre. Fumatorii cu diabet si fumatoarele care iau anticonceptionale prezinta un risc marit de afectiuni ale inimii si vaselor de sange.
  • Risc marit de atac cerebral. Fumatorii prezinta un risc intre doua si patru ori mai mare de a suferi de un atac cerebral fata de nefumatori. Atacul cerebral poate aparea atunci cand un cheag blocheaza sangele din creier sau cand o artera din vecinatatea sau din interiorul creierului se sparge.
  • Probleme respiratorii. Plamanii nostri sunt echipati cu un strat de mucus intern cu rol protector impotriva substantelor din afara pe care le inhalam, inlaturand acesti agenti contaminanti cu mici pori numiti cili. La fumatori insa, acesti cili nu functioneaza corespunzator, prin urmare acestia nu pot tusi, stranuta sau inghiti pentru a elimina toxinele din corp.
Fumatul poate declansa sau inrautati astmul. Poate cauza si dezvoltarea unor boli pulmonare obstructive cronice, precum emfizem si bronsita cronica. La emfizem, sacii de aer din plamani isi pierd elasticitatea si incep sa se deterioreze. Bronsita cronica apare atunci cand captuseala plamanilor se inflameaza si ingreuneaza respiratia.
  • Complicatii in sarcina. Femeile insarcinate care fumeaza risca o nastere prematura, pierderea sarcinii sau nasterea unui fat mort. Fumatul prezinta si riscul sindromului mortii subite infantile, a sarcinii ectopice si a malformatiilor oro-faciale la nou-nascuti. Femeile prezinta si o tendinta crescuta de oase foarte fragile dupa menopauza.
  • Afectarea functiei reproductive. Fumatorii pot suferi de disfunctie erectila, o calitate proasta a spermei si defecte ale spermei. In cazul femeilor fumatul reduce fertilitatea.
  • Tigarile contin peste 7,000 de substante chimice, dintre care unele pot cauza cancerul. Acestea includ formaldehida, benzen, poloniu 210 si vinil clorida. In plus, fumatul poate declansa cancerul oriunde in corp, nu numai la nivelul plamanilor:
Vezica Sange (leucemie mieloida acuta) Cervix
Colon si rect (colorectal) Esofag Rinichi si uretra
Laringe Ficat Orofaringe
Pancreas Stomac Trahee, bronhii si plamani

Substante radioactive prezente in ingrasaminte cauzeaza cancerul la plamani

Stiai ca in corp se acumuleaza substante chimice radioactive de la tigari? Aceste substante provin de la pesticidele folosite in culturile de tutun.
Chiar daca fumatul in sine poate declansa cancerul, exista o substanta specifica ce poate declansa cancerul la fumatori. Culturile de tutun folosesc in mod obisnuit ingrasaminte cu fosfat de calciu, ce contin poloniu-210. Cand poloniu-210 se dezintegreaza, elibereaza particule alfa care distrug celulele umane la contactul cu acestea.
Cercetarile arata ca daunele cele mai mari aduse plamanilor sunt cauzate de radiatia provenita de la aceste ingrasaminte. Poloniu, in special, declanseaza cancerul la animalele testate in laborator. Iar un studiu efectuat in 2009 arata ca radiatia produsa de fumarea unui pachet si jumatate este echivalent cu radiatia produsa de 300 de radiografii la plamani pe an.
Un raport publicat in 2011 de Cercetari asupra tutunului si a nicotinei arata ca exista documente interne care demonstreaza ca industria tutunului cunoaste acest risc produs de elementele radioactive. Conform acestor documente, se poate folosi acid pentru spalarea frunzelor de tutun ca modalitate de inlaturare a poloniului-210, insa industria a evitat aceasta metoda pentru ca ar reduce efectul placut al nicotinei pentru fumatori.
Industria de tutun cu siguranta nu va fi principalul promotor al renuntarii la fumat, chiar daca e constienta de faptul ca acest obicei te poate ucide. Ramane doar la latitudinea ta sa decizi sa renunti la fumat, sa optezi pentru o viata mai sanatoasa, care iti poate prelungi viata cu cativa ani.

Ce se intampla cand un fumator renunta la fumat

Procesul renuntarii implica hotarare si rabdare pentru ca afecteaza mentalul si fizicul, de aceea trebuie sa te pregatesti pentru aceasta perioada. Insa beneficiile nu vor intarzia sa apara si se vor simti la doar cateva minute de la renuntare.
Sfaturi utile pentru a renunta la fumat
Fumatorii inraiti au inca sperante sa renunte la acest obicei. Urmatoarele tehnici te pot ajuta in acest sens:
  • Alege o Zi a Renuntarii. Alege o zi care nu este asa de stresanta pentru a te pregati. Poate fi ziua ta de nastere, o aniversare, sau prima zi din luna.
  • Nu renunta singur. Spune cuiva despre decizia luata pentru a beneficia de suport si a nu mai simti singur.
  • Verifica optiunile de inlocuire a nicotinei. Terapia de Inlocuire a Nicotinei (NRT = din limba engleza Nicotine Replacement Therapy) poate fi de mare ajutor pentru a depasi simptomele renuntarii. Este considerata sigura pentru toti fumatorii, cu exceptia femeilor insarcinate si a cardiacilor.
Exista mai multe forme de terapie de inlocuire a nicotinei: plasturi, guma, spray nazal, inhalatori si pastile cu nicotina pentru cei ce incearca sa renunte la fumat.  Insa este bine sa consulti medicul inainte de a alege forma cea mai potrivita de NRT.
  • Fii destept si urmareste-ti rutina fumatului. Cu un jurnal al fumatului poti tine o evidenta a situatiilor care te-au ajutat sau te-au descurajat cand ai incercat sa renunti la fumat, ajutandu-te sa decizi cum sa le gestionezi fara sa apelezi la tigari.
  • Identifica factorii declansatori. Fa o lista cu toate acele lucruri pe care le faceai in trecut in timp ce fumai, sau care implicau fumatul. Inainte sa renunti, gandeste-te cum vei reactiona in aceste situatii.
  • Schimba Ce, Unde, Cand si Cum fumezi. Schimba-ti obiceiurile de fumat – momentul si locurile in care fumezi – te poate ajuta cand incerci sa renunti.
  • Curatenia de primavara. Spala si arunca tot ce iti aminteste de fumat.
  • Cere ajutor. Ar fi ideal sa ceri ajutorul unor comunitati sau fosti fumatori sau chiar sa apelezi la o clinica specializata in acest sens.
  • Ziua Renuntarii si restul. Trebuie sa-ti adaptezi comportamentul si sa identifici factorii care te fac sa fumezi.
  • Daca ai luat o decizie, tine-te de ea! Angajamentul este cheia succesului. Nu va fi usor, dar cu siguranta merita toate eforturile.
  • Alimentatia sanatoasa. O alimentatie sanatoasa, in special una bogata in verdeturi alcaline, te va ajuta sa reduci aciditatea corpului si astfel sa ai puterea sa poti renunta la tigarile acide si toxice.
Renuntarea la fumat poate fi dificila, dar este bine sa fie facuta cat mai repede. O viata fara tigari va aduce beneficii de sanatate atat persoanei care fumeaza, cat si familiei sale.

Vrei sa te lasi de fumat?

Deşi diferitele studii au încercat să determine cea mai bună metodă de a abandona fumatul, problema se pune, de fapt, la fel ca în cazul regimurilor de slăbire: fiecare trebuie să găsească metodă potrivită pentru el. Un studiu recent sugerează că o anumită analiză de sânge ar putea indica metoda potrivită pentru fiecare.
Studiile au arătat că până la 60% dintre persoanele care încearcă să abandoneze tutunul se apucă din nou de fumat după cel mult o săptămână.
Un studiu publicat în jurnalul Lancet sugerează că o analiză a sângelui i-ar putea ajuta pe fumători să aleagă metoda prin care ar avea cele mai mari şanse de a se lăsa de fumat.
Analiza se bazează pe măsurarea vitezei cu care organismul unei persoane descompune nicotina.
Nicotina este una dintre substanţele din ţigări care dau cea mai puternică dependenţă. Autorii studiului cred că persoanele care descompun mai rapid nicotina simt mai puternic nevoia de a fuma şi au dificultăţi mai mari când e vorba să abandoneze fumatul.
În cadul studiulu, cercetătorii de la University of Pennsylvania, SUA, au înscris 1.240 de fumători în diferite programe menite să-I ajute să se lase de fumat şi au analizat sângele voluntarilor pentru a afla în ce ritm era metabolizată nicotina.
Voluntarii au primit fie un plasture cu nicotină, fie un medicament numit vareniclină, folosit pentru tratarea dependenţei de nicotină, fie un placebo. Toţi voluntari au avut, de asemenea, acces la şedinţe de consiliere.
Cercetătorii au constatat că persoanele carer descompuneau nicotina într-un ritm normal aveau şanse mai bune de a reuşi să se lase de fumat prin folosirea vareniclinei, comparativ cu cei care foloseau plasturi cu nicotină.
Iar voluntarii care descompuneau nicotina mai lent, deşi au avut rata de succes similare cu toate metodele folosite, au raportat mai multe efecte secundare în urma folosirii vareniclinei.
Astfel, explică specialiştii, pentru persoanele care metabolizează normal nicotina, şansele de a reuşi să renunţe la fumat ar fi mai mici dacă se folosesc plasturi cu nicotină, dar s-ar dubla dacă se foloseşte vareniclina. În schimb, pentru cei care metabolizează nicotina lent, plasturii cu nicotină, mai ieftini, ar putea fi cea mai bună opţiune.
Trebuie luate în considerare şi  alte aspecte, precum costurile vareniclinei şi eventualele efecte secundare ale acesteia (printre care o creştere a riscului de depresie şi sinucidere), care trebuie puse în balanţă cu efectele dăunătoare al continuării fumatului.