Se afișează postările cu eticheta indicatii terapeutice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta indicatii terapeutice. Afișați toate postările

Aloe vera si miere, indicatii terapeutice

Aloe vera si miere, indicatii terapeutice

Renumitul gel de aloe vera contine peste 75 nutrienti, 200 compusi activi, 20 minerale, 18 aminoacizi si 12 vitamine, iar asta il transforma intr-un veritabil medicament natural. Mai mult, in combinatie cu miere, obtineti un preparat extrem de eficient in tratarea multor boli.

In scop terapeutic se folosesc plantele de aloe de cel putin trei ani, insa pentru a prepara maceratul de aloe vera cu miere, aveti nevoie de o planta de peste 5 ani. Aceasta se tine in prealabil intr-un loc intunescos, fara a fi udatata timp de 5 zile. Se spala frunzele si se recolteaza gelul.

Se prepara apoi un amestec din 20% miere de albine bio sau organica, 70% gel de aloe si 10% votca. Ingredientele se pun toate intr-un borcan din sticla, care se agita timp de o ora sau se amesteca continutul cu o lingura de lemn, dupa care se lasa la macerat timp de 12 ore la temperatura camerei, amestecandu-se o data la 1-2 ore. Dupa scurgerea acestui interval, preparatul se pastreaza la frigider.

Mod de administrare si indicatii terapeutice
Se administreaza cate o lingura de preparat, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol, timp de 14 zile, dupa care se face o pauza de 14 zile si se poate relua, la nevoie. Se poate folosi in caz de:
aciditate stomacala
afectiuni intestinale, dermatologice, orale, hepatice, renale
alcoolism, angina
anorexie
artrite
astm
boli nervoase
dureri de stomac
dispepsie
cancer
crampe
colita
constipatie
cefalee
hipertensiune
inflamatii
neurastenie
edeme
obezitate
afectiuni ale prostatei
contribuie la regenerarea tesuturilor
tuberculoza pulmonara
tuse
ulcere
parazitoze
viroze respiratorii
varice
tromboflebita
detoxifiere
reumatism.

Efectele terapeutice ale combinatiei de miere si cimbru

Efectele terapeutice ale combinatiei de miere si cimbru sunt multiple, cele mai cunoscute fiind tratarea infectiilor respiratorii si de boli a plamanilor. Cimbrul de cultura are in compozitie vitamina A, tocoferol si niacin, precum si minerale (zinc, potasiu, calciu).

Thymolul si carvacrolul sunt doua substante din compozitia cimbrului cu efect antimicrobian, dezinfectant si expectorant, ceea ce il transforma intr-un remediu natural pentru afectiuni respiratorii, precum tuse uscata, laringita, bronsita si astm.

De cealalta parte, mierea este recunoscuta pentru proprietatile antivirale, antibacteriene si antiinflamatoare. Dintre cele peste 200 de substante pe care le contine, principalele sunt glucidele (76%) si apa (18%). Totodata, mierea contine proteine, vitamine, substante minerale, acid folic, enzime, antioxidanti si factori antibiotic.

Cum se prepara mierea cu cimbru
Ai nevoie de 150 g miere (preferabil de salcam) si 40 g cimbru uscat. Intr-un borcan care se poate inchide ermetic se adauga mierea de salcam (este expectoranta si sudorifica), care are o consistenta mai lichida, insa se poate folosi orice fel de miere, cu conditia ca aceasta sa fie naturala. Adaugati cimbrul si omogenizati bine.

Daca preparatul are o consistenta prea groasa, se poate subtia prin adaugarea a 50 ml de apa (fiarta si racita). Se amesteca din nou, iar preparatul obtinut se pastreaza intr-un loc calduros, timp de 2 saptamani, amestecand continutul periodic. Se filtreaza amestecul prin tifon sau printr-o strecuratoare.

Indicatii terapeutice
Atunci cand mierea isi uneste puterile cu cimbrul rezulta un remediu natural cu rezultate benefice in tratarea bolilor respiratorii - astm bronsic, bronsita, turbeculoza pulmonara, pneumonie, micoze pulmonare, guturai, gripa, tuse convulsiva, tuse spastica.
In scop preventiv se iau doua linguri pe zi, una dimineata si una seara. Pentru combaterea afectiunilor respiratorii sau a bolilor de plamani: cate o lingura, de 3 ori pe zi.

Combinatia de miere si cimbru s-a dovedit benefica in bolile aparatului digestiv, precum fermentatie intestinala, balonare, meteorism, atonie digestive, infectii digestive, greata si diaree. Stimuleaza metabolismul, oferind rezultate benefice in tratarea colicilor abdominale, dispepsiilor si hemoroizilor.

Bolile cardiovasculare sunt ameliorate prin consumul de miere si cimbru, printre care hipotensiunea arteriala, tulburarile circulatorii, insuficienta circulatorie periferica.

Asocierea miere si cimbru prezinta efecte tonice asupra sistemului nervos, in bolile sistemului neurospsihic (cefalee, migrena, oboseala psihica si fizica).

Combinatia de miere si cimbru este imunostimulanta, dovedindu-se benefica in reumatism (guta, sciatica), dureri dentare, edeme, intoxicatii. Se poate folosi in diferite forme: ceai de cimbru indulcit cu miere, infuzie de cimbru cu miere, ulei de cimbru cu miere.

Contraindicatii

Combinatia de miere cu cimbru este contraindicata in sarcina si alaptare, in diabet zaharat, gastrita, colon iritabil, hipertensiune arteriala (este hipertensiva), hiperexcitabilitate psihica, alergie la cimbru, insuficienta hepatica.

Reteta elixirului pentru regenerarea ficatului

Sucul de sfeclă, morcov si nuci este unul din cele mai eficiente elixiruri, recomandat in zilele noastre de tot mai mulți nutriționiști si specialisti din intreaga lume. Acționează ca un adevarat panaceu asupra sângelui și ficatului, întărește imunitatea, curăță organismul de toxine, combate cancerul si mai mult decat orice ajută la regenerarea ficatului. Toți cei bolnavi de cancer ar trebui să bea zilnic suc de sfeclă, cu morcov, măr, țelină sau lămâie, sau simplu.

Reteta elixirului pentru regenerarea ficatului

Ingrediente
– 1 sfeclă roșie
– 3-4 morcovi de marime medie
– 2 fructe de kiwi
– 1 ceașcă cu miez de nucă
Prepararea bauturii
Ingrediente enumerate mai sus ajung pentru o doză zilnică de suc.
Pentru prepararea elixirului, aveți nevoie de un storcător(preferabil manual fiindca este mai eficient), robot sau blender. Sfecla, fructele de kiwi și morcovul se curăță de coajă, se taie cubulețe mici și se pun în aparat.
Sucul obținut se bea intr-o singura repriza, dimineața pe stomacul gol, sau pe parcursul unei ore,in intervalul dintre mese.
Persoanele care tin cure de slabire pot înlocui una din mesele zilei cu acest elixir magnific. Preparați acest suc proaspăt în fiecare zi. Cura de regenerare a ficatului durează 6 săptămâni, și se poate face de 3 ori pe an.

Indicațiile terapeutice

Acesta bautura este recomandata următoarelor persoane:
– Persoanelor care fumează sau consumă alcool zilnic
– Persoanelor bolnave de cancer
– Persoanelor cu imunitatea scăzută
– Persoanelor supraponderale
– Persoanelor care suferă de afecțiuni hepatice sau biliare
– Persoanelor care iau antibiotice
– Femeilor care iau anticoncepționale
– Bolnavilor cronic, care urmează un tratament medicamentos de lungă durată
– Persoanelor care suferă de insomnie
– Persoanelor care sunt afectate de oboseală cronică sau suprasolicitare fizică și intelectuală
Sucul de sfeclă roșie este o sursă bogată de fitonutrienți precum betaina, care are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante puternice, cuplate cu un efect stimulator asupra mai multor procese detoxifiante de la nivelul ficatului. Betaina ajută la regenerarea celulelor ficatului, și la curățarea depozitelor de grăsime cauzate de consumul de alcool.
Sucul de morcovi Sucul de morcovi este un puternic alcalinizant, plin de vitamine și minerale, cu proprietati detoxifiante ajutănd la eliminarea deșeurilor toxice acumulate în ficat. Conține foarte multe vitamine și minerale care ajută inclusiv la curățarea sângelui de substanțe contaminante, la curățarea pielii și la îmbunătățirea vederii: Vitamina C, Vitamina K, Vitamine B, calciu și magneziu.
Kiwi este unul din cele mai bune surse de Vitamina C și E, importante pentru ficat. Consumat sub formă de suc, kiwi și substanțele sale nutritive sunt raid absorbite de corp. Consumul de kiwi previne de asemenea ficatul gras, cancerul și alergiile.
Nucile curăță ficatul și hrănesc creierul. Sunt o sursă fabuloasă de proteine, antioxidanți, acizi grași Omega-3, minerale și vitamine. Proteinele sunt esențiale pentru persoanele care au ficatul afectat, întrucât ele ajută la formarea de noi celule, repararea țesuturilor și buna funcționare a sistemului imunitar. Antioxidanții sunt și ei importanți pentru sănătate ficatului, deoarece ajută la neutralizarea radicalilor liberi, care pot afecta celuele hepatice.

Uleiul esential din seminte de morcovi, Proprietati

Uleiul esential din seminte de morcovi este extras din Daucus carota din familia Apiaceae si este, de asemenea cunoscut sub numele de "morcov salbatic" si "dantela Reginei Anne". Acesta nu trebuie confundat cu uleiul obtinut din infuzarea morcovului intr-un ulei obisnuit.

Uleiul din seminte de morcovi este bogat in antioxidanti, care ajuta la prevenirea si chiar repara daunele pielii produse de soare, fum, nutritie proasta sau un mediu poluant. Nutrientii sai includ beta-caroten, vitaminele A si E si provitamina A.

Proprietati si indicatii terapeutice

Semintele de morcov salbatic au efect antiseptic, carminativ si citofilactic. Sunt depurative, diuretice, stimulante, tonice si vermifuge.

Uleiul din seminte de morcovi are un efect detoxifiant asupra ficatului si ajuta la combaterea icterului, in timp ce in acelasi timp, curata sistemul digestiv si intreg corpul.

Semintele de morcov amelioreaza retentia de lichide si pot fi benefice in cazurile de anorexie. De asemenea, revitalizeaza si tonifica pielea, ajutand in cazuri de dermatita, eczeme si eruptii cutanate.

Uleiul din seminte de morcov poate fi utilizat in terapia de vapori pentru eliminarea stresului, stimularea ficatului, aparatului digestiv si respirator, precum si pentru dureri musculare.

Ca ulei de masaj amestecat cu un ulei vegetal sau diluat in baie, amelioreaza durerile musculare si stimuleaza tractul respirator.

Uleiul din seminte de morcovi are un efect remarcabil de intinerire a pielii, este recomandat pentru mentinerea sau recuperarea elasticitatii pielii. Hraneste pielea uscata sau imbatranita si este remarcat pentru ameliorarea ridurilor si a petelor de varsta.
Uleiul din seminte de morcovi are un factor de protectie natural de 38-40, astfel ca poate servi de asemenea la plaja pentru protectia pielii.

Cum se prepara tinctura din fructe de soc si ce putem trata cu ea

Fructele de soc se numara printre cele mai puternice leacuri naturale, fiind un concurent puternic pentru medicamentele antivirale de ultima generatie. Aceste boabe negru-albastrui pot trata numeroase boli degenerative, previn si combat tumori maligne si benigne, pot neutraliza cei mai periculosi agenti patogeni si stimuleaza capacitatea naturala de aparare a organismului.

De asemenea, sunt printre cele mai puternice dezinfectante cunoscute in fitoterapie; mobilizeaza toxinele din corp si favorizeaza eliminarea lor prin transipiratie, urina si scaun.

Unul dintre cele mai eficiente preparate din boabe de soc este tinctura. Iata cum se prepara tinctura din fructe de soc si ce putem trata cu ea:

1. Se zdrobesc boabele proaspete de soc (maturizate sau nematurizate) manual, cu o lingura, sau cu ajutorul unui blender, iar pasta rezultata se filtreaza printr-un tifon pus in doua.
2. Sucul obtinut se amesteca cu alcool alimentar de nouazeci de grade, in proportie de 1:1, apoi se agita bine pentru omogenizare.
3. Se pastreaza in sticle mici, bine inchise, la loc rece si intunecos. Se administreaza cate 2-4 linguri pe zi, ca remediu forte in curele de slabire, ca detoxifiant in bolile cronice si degenerative, pentru sporirea rapida a imunitatii.

Indicatii terapeutice

Obezitate, scadere rapida in greutate
In cazul persoanelor obeze sau supraponderale, schema de tratament este urmatoarea: in prima zi se ia o lingurita pe stomacul gol, la ora 18; in a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate o data. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile.

Aceasta crestere gradata a dozei este necesara pentru a nu aparea diareea sau colicile abdominale. Daca pe masura ce se creste doza apare totusi diareea puternica, se iau in completare (sublingual) 2-3 lingurite de pulbere de scoarta de stejar (Quercus robur) pe zi sau de iarba de coada-racului (Potentilla anserina), iar daca diareea persista, atunci se reduce doza sau chiar se intrerupe tratamentul.

In cazul in care apare balonarea (fenomen rar la tratamentul cu soc), consumati zilnic 1-2 lingurite de chimen sau fenicul.

Tumori maligne si benigne

In tratarea tumorilor maligne si benigne, chisturi ovariene, ovare fibrochistice, fibrom uterin si mastoze se face o cura de 2-3 luni, cate 2-3 linguri pe zi, diluate in putina apa, dimineata si seara pe stomacul gol.

Constipatie si colita de fermentatie

Se iau 1-3 linguri de tinctura, diluate intr-un pahar cu apa, dimineata, pe stomacul gol. Cura dureaza o luna, se face pauza o saptamana, dupa care se reia la nevoie.

Gripa, viroze, guturai

Preventiv, toamna, se fac cure de doua saptamani, timp in care se iau 2-3 linguri de tinctura de soc pe zi. Daca gripa v-a "prins" deja, luati pe parcursul unei zile 2-4 linguri de tinctura diluata in apa, timp de 7-10 zile la rand.

Herpes

La primele semne - febra usoara, usturime sau mancarimi, se ia cate o lingura de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, din ora in ora, in total 3-4 doze. Se mentine tratamentul vreme de o saptamana.

Adjuvant in tratamentul infectiei cu HIV

Se administreaza 2-4 linguri pe zi, pe stomacul gol, in cure de 45 de zile, cu o saptamana de pauza, dupa care se reia.

Psoriazis, alergie cutanata, sclerodermie, boli de piele rezistente la tratamentele clasice

Mai ales in lunile octombrie-noiembrie, cand multe boli de piele, cum ar fi psoriazisul sau sclerodermia, tind sa recidiveze sau sa se agraveze, cura cu suc sau tinctura de fructe de soc este cat se poate de binevenita. Se administreaza zilnic 1-2 lingurite de suc sau 3-4 lingurite de tinctura, pe o perioada de minimum patru saptamani.

Indicatiile terapeutice ale ceaiului din cozi de cirese

Cei mai multi le arunca, insa banalele cozi de cirese pot fi ingredientul unui ceai delicios, care contribuie substantial la starea de bine a organismului. Pentru a prepara aceasta infuzie, aveti nevoie de cozi uscate de cirese. Adaugati o lingura de planta uscata si maruntita grosier intr-o cana cu apa fierbinte, acoperiti vasul si lasati la infuzat timp de 20 de minute, dupa care strecurati si consumati.

In scop terapeutic, ceaiul din cozi de cirese se consuma pe stomacul gol, cu jumatate de ora inainte de masa. Se pot bea pana la 3 cani zilnic.

Indicatiile terapeutice ale ceaiului din cozi de cirese
Infuzia din codite de cirese este benefica in:
- obezitate
- retentie de apa in organism
- infectii urinare
- nisip la rinichi
- guta
- hipertensiune
- edeme
- insuficienta cardiaca
- ischemie cardiaca
- urticarie
- astm alergic
- diaree
- detoxifiere
- reumatism.

Remediu natural, Tinctura din conuri verzi de pin

Tinctura din conuri verzi de pin este un remediu la care pot apela persoanele care sufera sau care au un risc de boli cardiovasculare. Pentru prepararea acestuia aveti nevoie de un borcan din sticla de 3 litri pe care-l umpleti pe trei sferturi cu conuri verzi de pin. Turnati deasupra alcool de 70º pana la gura borcanului, inchideti ermetic si lasati la macerat timp de 45 de zile, la loc intunecos.

Vasul se agita zilnic de 3-4 ori, iar la sfarsit se strecoara, tinctura pastrandu-se in recipiente din sticla, de culoare inchisa.

Mod de administrare

Se administreaza cate o lingurita de tinctura, de 3 ori pe zi, pe stomacul gol, cu jumatate de ora inainte de masa, diluata in 100 ml de apa. Cura dureaza timp de jumatate de an, astfel: 21 de zile de administrare, urmate de 7 zile de pauza.

Indicatii terapeutice

Tinctura este folosita pentru a preveni afectiunile cardiovasculare, contribuie la accelerarea recuperarii bolnavilor care au suferit un accident vascular cerebral, echilibreaza tensiunea arteriala.

Cum se prepara tinctura de rachitan

Rachitanul este o planta intalnita mai ales in fanete umede si zone mlastinoase. Denumirea sa stiintifica este Lythrum salicaria, "lythron" insemnand in greaca veche - "patate de sange", un nume legat de faptul ca rachitanul era folosit de soldatii greci si romani pentru vindecarea ranilor sangerande, pe care le vindeca spectaculos. In popor, mai este cunoscuta si ca "Iarba zanei" sau "Floarea zanei", fiind considerata planta magica.

De la rachitan se culege "iarba", adica primii 25 de centimetri de tulpina, cu tot cu frunze si flori, prin taiere, fara a smulge radacina, din care vor iesi ulterior alte tulpini.

Unul dintre cele mai eficiente preparate pe baza de rachitan este extractul hidroalcoolic. Tinctura de rachitan are efecte in tratarea infectiilor si a altor boli produse de deficiente imunitare, doua substante cu efecte imunostimulatoare si antitumorale continute in rachitan (acidul elagic si cel galic) fiind cel mai bine extrase in alcool.

Cum se prepara tinctura de rachitan

Pentru obtinerea acestui preparat se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de rachitan, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.

Indicatii terapeutice

Alergie: se administreaza intern tinctura de rachitan, 4-6 lingurite pe zi. Are efecte antiinflamatoare; regleaza activitatea sitemului imunitar.

Cancer
: rachitanul este un adjuvant in boala canceroasa. Se beau zilnic 3 cani de infuzie de rachitan, in fiecare cana punandu-se 10-20 picaturi de tinctura. Se tin cure de cate 6 saptamani, cu doua saptamani de pauza.
Este util mai ales in fazele de inceput al bolilor tumorale, rachitanul inhiband pur si simplu dezvoltarea formatiunilor maligne.

Studii facute in Canada au aratat ca acidul galic continut de planta impiedica vascularizarea tumorilor si chiar degradeaza reteaua de vase care hraneste si permite dezvoltarea tumorii.

HIV-SIDA
: se iau zilnic 4 lingurite de tinctura de rachitan, diluata cu putina apa. Tratamentul se face timp de o saptamana, cu doua zile de pauza, apoi se reia. Are efect imunostimulator si antiviral, datorita acidului elagic din compozitia sa. Aceeasi substanta din rachitan are efecte foarte bune si in tratarea herpesului.

Floile de craite sunt folosite in industria farmaceutica

Sunt cultivate ca planta ornamentala, dar putini stiu ca craitele sunt comestibile - petalele florilor pot fi adaugate in salate pentru gust sau culoare. De asemenea, petalele de craite, uscate si macinate sub forma de pulbere, reprezinta un condiment popular in Georgia, unde sunt numite Imeruli shaphrani datorita culorii galbene si gustului iute-acid.

Petalele macinate sunt folosite si ca hrana pentru pasari, avand calitatea de a da o culoare buna galbenusului din ou si pielii pasarilor.

Floile de craite sunt folosite in industria farmaceutica pentru extragerea luteinei, iar uleiul esential din flori de craita este adaugat si in parfumuri, carora le da o nota de mar verde. Din florile de craita se face si un foarte bun colorant pentru tasaturi.

Indicatii terapeutice
Soiurile de craite cu flori mari, colorate intens in portocaliu, dar si cele rosiatice sunt utilizate ca plante medicinale, sub forma de decoct, tinctura sau ulei. Au efecte antibacteriene fiind de mare folos in tratarea afectiunilor cutanate de la dermatite, acnee, eruptii si rani ale pielii cu bune proprietati antiseptice si calmante.

Unii compusi din petalele de craite au actiune similara cu cea a vitaminei A si are capacitatea de a creste posibilitatile de adaptare ale ochiului la intuneric si imbunatateste sensibilitatea ochiului la lumina slaba.

Nu in ultimul rand craitele sunt utile in bolile pancreasului, in hipertensiune, in durerile musculare si articulare, in hemoragii si in unele afectiuni ale aparatului respirator, fiind de folos diabeticilor.

Remedii cu craite
1. Decoct de craite
Un litru de apa de izvor se aduce pana la fierbere. Se intro­duc in apa 8 flori de mari­me ma­re si se tin pe foc 3-4 minute. Se in­fuzeaza 15 minute. Lichidul se strecoara, iar peste flori se toarna inca 600 ml de apa clocotita si se tine pe foc timp de 6 minute.
Se amesteca primul lichid cu al doi­lea. Se beau cate 200 ml, dimi­neata si seara, inainte de masa. Se fac doua cure a cate 30 de zile, cu o pauza de 7 zile intre ele.

2. Tinctura de craite
Se prepara dintr-un pahar de inflorescente taiate marunt, cu foarfeca, si 500 ml de tuica. Se lasa la ma­cerat timp de 14 zile. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, cu 50 ml de apa sau ceai din plante. Este eficienta in diabet zaharat.

3. Ulei de craite
Metoda rapida: se toaca marunt 100 g flori de crai­te (se poate si in amestec cu 4-5 frunze), se ames­teca cu un litru de ulei nerafinat si se lasa 12 ore la ma­cerat, in borcan inchis etans. Se tine borcanul pe baie de abur 30 de minute, la 60-70°C. Se raceste, se strecoara si se stoarce bine prin panza topita.

Metoda lenta. Un borcan de 500 ml se umple, fara presare, cu flori de craite. Deasupra se toarna ulei ne­ra­finat, presat la rece. Se lasa la macerat inchis bine, timp de 14 zile, la intuneric. Se strecoara si se stoarce bine. Se pastreaza in frigider.
Folosit in terapia afec­tiu­nilor aparatului respirator, uleiul de craite neutra­lizea­za fenomenele de staza, usureaza secretia de mucus, di­minueaza tusea, contribuie si la resorbtia hematoa­me­lor.

In aromaterapie, se recomanda pentru cazuri de nervozitate crescuta, deoarece are efect calmant, rela­xant si ajuta pe cel in cauza sa vada partea pozitiva a evenimentelor. Se consuma 2 picaturi de ulei, ameste­cate cu o lingurita de miere de albine, de 2-3 ori pe zi.

Rostopasca vindeca peste 150 de afectiuni

Rostopasca este recomandată ca remediu în peste 150 de afecțiuni, de la dermatoze banale, la temutul cancer sau la infecțiile virale, încă imposibil de tratat cu medicamentele actuale.
Preparatele pe bază de rostopască au efecte vasodilatatoare, antispastice, analgezice şi stimulează secreţiile digestive. Extern, are acţiune: antiseptică, antibacteriană, regenerantă, cicatrizantă, antitumorală.

Indicaţii terapeutice

Rostopasca este recomandată în terapia naturistă a afecţiunilor hepatice, în procesul de cicatrizare a unor boli de piele, negi, în cazurile de icter, constipaţie, reumatism etc.
Spasmele digestive – sunt eficient combătute de către tinctura de rostopască, din care se iau câte 3-4 lingurițe pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de câte ori apar spasme, anumite substante contțnute de această plantă (alcaloizi) relaxând prompt musculatura netedă a tubului digestiv.
Dischinezia biliară – un grup de cercetători români, conduși de dr. Hriscu A., a demonstrat efectele excepționale ale rostopascăi în combaterea tulburărilor biliare, inclusiv a dischineziei. Se administrează pulberea, câte un vârf de cuțit luat de trei ori pe zi, la orele 8, 13 și 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, după care se poate relua. Are o eficiență greu de egalat de orice medicament de sinteză. Tratamentul este foarte eficient și pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia și dispepsia – conform cercetărilor medicului german J.C. Bauman, nu există medicament mai eficient ca rostopasca în tratarea problemelor legate de digestie. Jumătate de linguriță de tinctură de rostopască, administrată de 4 ori pe zi, diminuează senzația de greață, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice și de bilă, elimină starea de disconfort, de greutate în stomac, ce apare în cazul indigestiei. Fiecare doză de rostopască se ia cu 10 minute înainte de masă. Se țin cure de câte 3 săptămâni.
Migrena biliară, migrena în general – se ia o linguriță rasă de pulbere de rostopască pe stomacul gol, în doză unică, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase: în mai puțin de o oră, bila este drenată, durerile de cap și senzatia de greață dispar, la fel ca și sensibilitatea excesivă la zgomote, la lumină și la mirosuri. Tratamentul se face ocazional, atunci când apar durerile de cap și celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita– iată o rețetă care face adevărate minuni în această afecțiune periculoasă și greu de tratat: cinci grame de rostopască uscată și mărunțita se opăresc cu un litru de apă clocotită și se lasă să se infuzeze 12 ore, într-un vas smălțuit (extractul nu trebuie să intre în contact cu metale). Ideal este să se prepare infuzia la ora șase seara și să se strecoare la șase dimineața, când se mai adaugă 200 de grame de miere de salcâm sau polifloră (nu de alt soi) și se amestecă bine. Se ia o lingură din acest preparat, din oră în oră, înainte sau după ce mâncăm. După 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat– ceea ce medicina populara știe dintotdeauna, a fost confirmat și pe cale științifică: rostopasca este un extraordinar stimulent al funcției hepatice. Se administrează sub formă de pulbere, câte un vârf de cuțit (aproximativ 0,5 grame) de 4 ori pe zi, în cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauză. Este un remediu excelent, pentru persoanele cu afecțiuni ale ficatului apărute în urma intoxicațiilor și a otrăvirilor, a infecțiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal și herpesul genital – se combat eficient, atât intern, cât și extern, cu ajutorul tincturii de rostopască. Intern, se administrează câte o linguriță de tinctura de trei ori pe zi în cure de 12 zile. Pentru utilizarea externă, se combină tinctura de rostopască, în proporții egale, cu tinctura de propolis, și se aplică prin picurare (nu prin tamponare cu vată) pe zona afectată, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide și de durată.
Cancerul – rostopasca este pe cale să provoace o puternică dispută în lumea specialiștilor, legată de tratarea bolii canceroase. De “vină” sunt cercetătorii din spatiul ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascăi asupra cancerului vreme de mai multe decenii și au creat chiar un medicament de semi-sinteză, derivat din ea: “Ukrain”. Din cercetările lor rezultă că sucul de
rostopască aplicat pe zonele afectate de cancerul de piele, dar și pe tumorile exteriorizate, face adevărate minuni, în timp ce pulberea administrată intern ameliorează starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de linguriță de pulbere de rostopască de 4 ori pe zi, în cure de două luni, cu 3 săptămâni de pauză. Este un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de către sistemul imunitar) și cu o posibilă acțiune citostatică directă. Conform cercetătorilor ruși și ucraineni, substantele active din rostopască sunt eficiente în cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de sân, de ficat .Hepatita virală – fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient această boală, într-un mod mai puțin obisnuit: cu băi cu infuzie combinată de rostopască. În fiecare seară, se fac băi de mâini și de picioare cu apă fierbinte, în care se pun 1-2 litri de infuzie combinată de rostopască. Se ține fiecare membru vreme de 15 minute în baie, apoi se tamponează ușor cu un prosop (nu se clătește și nu se șterge). Este un tratament blând și eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de către circulația sanguină periferică și sunt transportate în ficat, unde își exercită acțiunea terapeutică.

Socul lupta cu kilogramele in plus, Indicatii terapeutice

Socul (Sambucus nigra) este cunoscut ca fiind un aliat de nadejde in lupta cu kilogramele in plus. Florile de soc contin nitrat de potasiu, caroten, vitamina C, zaharuri, mucilagii, fapt pentru care, sub forma de ceai sau suc, elimina excesul de apa de la nivelul tesuturilor, ajuta la dizolvarea stratului adipos si stimuleaza digestia.

Pe de alta parte, fructele socului contin si ele vitamine (C si din complexul B), acid tanic si malic, aldehide glicolice, aminoacizi si zaharuri, fiind eficiente impotriva obezitatii. Socul nu ajuta doar la distrugerea depozitelor de grasimi, ci este de un real folos si in calmarea nevralgiilor si a durerilor reumatice, combate infectiile respiratorii.

Florile se culeg in mai-iunie; in zonele montane chiar si in iulie. Se taie intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, chiar inainte de a se deschide toate florile, neaparat pe timp frumos si uscat. Ele se pun imediat sa se usuce, la umbra, in strat subtire.

Indicatii terapeutice
Florile de soc au proprietati sudorifice, diuretice, laxative, febrifuge, galactogoge, antiinflamatoare, usor dezinfectante. Sunt indicate in obezitate si menopauza. Ceaiul din flori de soc provoaca o transpiratie abundenta, ajutand la scaderea temperaturii; este recomandat contra tusei in afectiunile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in constipatie.

Prin diureza pe care o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica. Avand proprietati laxative si ajutand la eliminarea apei din tesuturi, se foloseste ca medicament natural in obezitate.

1. Constipatia, digestia dificila
Se ia pulbere de flori de soc, cate 1 lingurita, cu 10 min inainte de masa. Florile de soc stimuleaza peristaltismul digestiv, in general si pe cel intestinal, in special, fiind de ajutor mai ales persoanelor sedentare, cu probleme de digestie, avand o eficienta speciala pentru combaterea atoniei digestive.

Pulbere din flori uscate: se obtine prin macinarea florilor uscate cu masina de macinat cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid).

2. Gripe si raceli
Se administreaza pulbere, 4 doze a cate 3-5 g / zi; amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, combate inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psihic.

Momentul cel mai bun pentru administrarea pulberii este debutul infectiei, cand apar primele simptome - usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap.

Sau puteti sa folositi florile sub forma de infuzie: peste 2 lingurite de flori de soc sau pulbere de flori se toarna 250 ml apa clocotita: se beau 3 ceaiuri caldute / zi.

3. Reducerea greutatii, normalizarea tensiunii, imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare
Se administreaza, timp de o saptamana, cate 9-15 g de flori de soc / zi, sub forma de pulbere sau de extract apos (infuzie combinata) persoanelor de varsta a doua si a treia.

Cele mai clare efecte constau in reducerea greutatii corporale (pe seama eliminarii excesului de apa si a anumitor toxine din organism), normalizarea tensiunii arteriale, imbunatatirea memoriei, a digestiei si a eliminarii si cresterea capacitatii de concentrare.

Un alt rezultat ce se obtine in urma tratamentului cu flori de soc este redobandirea tonusului psihic, a unei stari de optimism si de vioiciune, in doar 7 zile.

Cei care doresc sa slabeasca pot apela si la ceaiul de soc. Se prepara din 3 lingurite de flori de soc la 250 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat timp de 10- 15 minute, dupa care se strecoara. Ceaiul poate fi baut inainte de masa sau dupa ce ai mancat satios (maximum de 3 ori pe zi).

Este recomandat ca pentru inceput sa se bea o cana de ceai pentru a observa cat de bine raspunde organismul la un astfel de tratament, dupa care, in timp, se poate ajunge la 3 cani pe zi.

Atentie! In cazul in care apar reactii adverse precum arsuri gastrice, voma, diaree, deshidratare, stare generala alterata trebuie sa intrerupeti imediat administrarea ceaiului.

In functie de greutatea corporala si de felul in care raspunde organismul la tratament, remediile naturale din soc pot fi folosite pana la 3 luni.

4. Febra
Infuzia fierbinte de soc se foloseste ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, febrifug si antitusiv. Se prepara prin oparirea unei lingurite de flori de soc, uscate si maruntite, cu 1 cana (250 ml) apa clocotita; se lasa la infuzat 10-15 minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posibil.

In caz de febra se bea infuzia fierbinte, cate 1/2 cana, de 2-3 ori / zi. Dupa administrare, se remarca mentinerea temperaturii ridicate a corpului pentru cateva minute, apoi socul va avea o actiune asemanatoare cu a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura corpului va scadea.

5. Colesterol
Se administreaza infuzie combinata de soc, cate 2-3 cani/zi, in cure de 4 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr-o buna masura oxidarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la boli cardiace si vasculare grave.

Pentru a prepara infuzia combinata se pun la macerat, timp de 8- 10 ore, 3-4 lingurite de flori de soc maruntite, in 1/2 l apa, dupa care se filtreaza. Lichidul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in 1/2 l apa, vreme de 5 minute; se filtreaza rece. Se amesteca cele doua extracte (se obtine cca 1 l preparat) care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern (sub forma de comprese si spalaturi).

6. Sinuzita si bronsita
Se bea infuzie combinata de flori de soc, cate 3 cani/zi, in cure de 14 zile, cu 1 saptamana de pauza. Suplimentar, pe frunte sau, dupa caz, pe piept, se aplica comprese cat mai calde posibil cu infuzie combinata de soc. Se reduce inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secretiilor in exces.

7. Reumatism si guta
Se fac cure, pe o perioada de 3 saptamani; se administreaza cate 1 l de infuzie combinata de flori de soc / zi. Are efecte depurative, antiinflamatoare articulare si ajuta la combaterea proceselor degenerative. Totodata ajuta la eliminarea uratilor din organism, fiind un ajutor pretios in caz de guta.

Pentru dureri reumatismale puteti sa faceti si bai cu soc. 300 g flori / 5 l apa, fierte 10 min sau infuzie din fructe, flori si frunze de soc (50-100 g plante / 3 l apa); Lichidul obtinut se pune in cada cu apa (temperatura apei 37 grade); se sta 15- 20 min.

8. Prevenirea infectiilor renale si urinare
Se consuma zilnic1 l de infuzie combinata de flori de soc. Stimuleaza puternic activitatea rinichilor, mareste diureza, amplifica imunitatea locala si ajuta la prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinichi.

Persoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni ca nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de 2 ori / an (la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece si viceversa), o cura de 2 saptamani cu infuzie combinata de flori de soc.

9. Arsuri de gradele 2 si 3 pe suprafete mici
Se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie combinata de flori de soc. Vindecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni.

10. Inflamatii gingivale
Decoctul din flori de soc constitue o apa de gura cu care se face gargara pentru combaterea inflamatiilor gingivale si ale gatului. Se fierb 5 minute 50 g flori de soc intr-un litru de apa, apoi se lasa acoperit, sa se raceasca. Folositi decoctul de 4-6 ori / zi, mai ales dupa mese.

11. Degeraturi
Zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, timp de 10 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, mentinuta minimum 1 ora. Principiile active din florile de soc ajuta la restabilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate.

Pentru cataplasma cu decoct aveti nevoie de 30- 50 g flori de soc (2-3 maini) la 1 l apa clocotita. Se infuzeaza timp de 10 min.